Cum se numea înainte localitatea Tuzla şi de cine a fost ocupată

File de istorie

Istorici dobrogeni precum Gheorghe Andronic sau Andrei Rădulescu arătau că: „pe malul românesc al Marii Negre, între Calatis şi gurile Dunării, în afară de histria şi Tomis au mai existat şi alte colonii, printre care şi Stratonis”. Aceşti istorici susţin că raţiunea prezenţei greceşti în acest cadru geografic deosebit de primitor o aflăm în ”beneficiile pe care natură locului le oferă: schimbul intens de mărfuri cu populaţia locală şi exploatarea agricolă”. (Andrei Rădulescu - Istoria Dobrogei). Un alt susţinător al înfiinţării de către greci a cetăţii Stratonis este Radu Vulpe, care citând izvoare mai vechi, vorbeşte despre aşezări greceşti între care şi Stratonis.

Istoricul consideră că aceste cetăţi aparţineau scitilor plugari, fiind escale greceşti prin care localnicii îşi vindeau produsele agricole. În Constanţa, lângă vechea „poartă a măcelarilor” din vechiul Tomis, la intrare în Parcul Central, se află o harta arheologică pe care sunt amplasate vechile cetăţi greceşti de pe malul Marii Negre. Între acestea se poate regăsi şi Stratonis. Astăzi nimic nu mai aminteşte de vechea aşezare întrucât datorită numeroaselor năvăliri ale popoarelor migratoare, cetatea Stratonis a fost distrusă. Nici despre Tuzla evului mediu nu mai există documente. Se ştie totuşi că la mijlocul secolului al XIX-lea Tuzla există întrucât în timpul sultanului Abdul Hamid al ÎI-lea a fost construită aici o moschee.

Pe zidurile acesteia a fost găsită o placă de piatră care atestă acest lucru. Puţin mai târziu, în 1884, a fost ctitorită biserica Sfânta Ecaterina de către Mihail Kogălniceanu şi fratele sau, Vasile. Etnicii turco-tătari povestesc că în nord-vestul teritoriului există o altra vatra a satului, Kucuk-Tuzla, ceea ce în limba turcă înseamnă Tuzla mică. După cum reiese din inscripţia de pe candelabrul bisericii ortodoxe Sfânta Ecaterina, în 1884 localitatea se numea ”Capul Tuzla”.

Mihaela UNGUREANU