REPLICA ONLINE CONSTANTA

16.2° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
16.2° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Cum te afectează frigul și temperaturile scăzute dacă ai angină pectorală

Cum te afectează frigul și temperaturile scăzute dacă ai angină pectorală

Replica API 28 decembrie 2020 | 18:46 1184

Persoanele sănătoase nu au de obicei probleme cu temperaturile scăzute, însă dacă ai angină pectorală, frigul are un impact diferit asupra ta.

Sursă foto: Shutterstock

Lunile de iarnă aduc cu ele temperaturi din ce în ce mai scăzute, gheață, polei și zăpadă, iar pentru majoritatea oamenilor, datul la zăpadă (deszăpezirea curțîi, de exemplu, sau a zonelor din jurul blocului) nu duce la niciun fel de probleme de sănătate. Însă dacă suferi de o boală coronariană (cardiopatie ischemică) și ai deja angină pectorală, este important să știi cum poate vremea rece și mai ales frigul extrem să îți afecteze inima, scrie doc.ro.

Ce impact are vremea friguroasă asupra cardiacilor?

Specialiștii ne avertizează că persoanele care petrec mult timp afară, în cazul în care temperaturile sunt extrem de mici, ar trebui să evite efortul fizic subit, cum ar fi să ridice o lopată grea, plină de zăpadă. Chiar și mersul prin zăpada umedă ar putea să solicite foarte mult inima anumitor pacienți cardiaci. Așa că este deosebit de important să știi cum să te protejezi dacă ai dureri în piept (angină pectorală). Chiar dacă ți se pare greu de crezut, starea de sănătate a inimii tale poate fi grav afectată de frigul de afară, indiferent de vârsta ta și de cât de activ eșți sau nu.

De ce este inima în pericol dacă stai în frig?

Când temperatura corpului tău scade și începi să simți frigul, inima face tot posibilul să îți mențînă corpul cald și bate mai repede pentru a pompă sângele și pentru a-l face să circule prin tot corpul, pentru a proteja organele importante. Chiar și așa, frigul de afară face că arterele să se contracte, lucru care apoi îți crește pulsul și îți crește tensiunea arterială. La rândul său, acest lucru îți poate crește riscul de a dezvoltă cheaguri de sânge, care pot duce la infarct miocardic ori accident vascular cerebral (AVC).

Modificările hormonale din organism, în perioadele cu vreme rece, pot crește probabilitatea că sângele să se coaguleze. Pe măsură ce arterele se contractă din cauza aerului foarte rece, crește riscul de blocaje. E bine să rețîi că un infarct miocardic are loc când un cheag de sânge blochează subit și complet una dintre arterele inimii, iar acea parte a mușchiului inimii nu mai este irigată cu sânge, deci nu mai are parte de oxigenul necesar.

De ce să nu te apuci să dai zăpada dacă ai angină pectorală?

Oricât ar fi de tentant să dai zăpada cu lopata, dacă suferi de angină pectorală, e bine să lași deszăpezirea curțîi sau a aleii din fața blocului pe seama altcuiva, pentru acest tip de activitate nu este deloc indicat în cazul tău.

Știi că inima ta pompează și muncește deja mai mult decât în mod normal, pentru a-ți menține corpul cald (când eșți afară), iar dacă adaugi la această ecuație și efortul fizic brusc, prin intermediul activitățîi fizice cum este adunarea zăpezii pentru a face poteci, în acest fel îți poți agrava orice fel de afecțiuni ale inimii. De exemplu, dacă trebuie să dai zăpada de pe alee sau să îți dai zăpada jos de pe mașînă și suferi de angină pectorală, atunci nu faci decât să îți supui mușchiul inimii unui efort și mai mare, punând o presiune suplimentară pe acest organ.

Să nu uităm că angină pectorală este cel mai frecvent resimțită în timpul efortului fizic și în perioadele în care stai în frig, afară, la temperaturi foarte mici. Simptomele pe care un pacient cu angină le simte, de regulă, sunt o senzație de presiune sau de greutate în mijlocul pieptului, însoțită de durere care uneori radiază, adică se extinde spre unul dintre brațe sau spre ambele brațe, iar durerea această poate ajunge până la gât sau maxilar.

De reținut este că persoanele care au o formă de cardiopatie ischemică (numită și boală cardiacă coronariană) suferă, adeseori, de angină pectorală, deci de durere sau disconfort în piept, atunci când stau în frig, prin urmare este important să se protejeze.

Pe lângă temperaturile scăzute, și alți factori, cum ar fi vântul puternic, zăpada și ploaia ori lapovița, pot reduce temperatura corpului. Umezeală de afară determină corpul să piardă căldură și mai repede, așa că este esențial să îți mențîi temperatura corporală la un nivel normal, purtând mai multe straturi de haine, șosete groase și mănuși.

Cum să îți protejezi inima în zilele friguroase, dacă eșți pacient cu angină?

Menține o temperatură constantă în locuința ta și folosește, dacă ți-e frig, o sticlă în care pui apă caldă și o închizi bine sau o pătură electrică, pentru a te încălzi când stai în pat, în timpul nopțîi.

Fii activ doar când eșți în interior. Fă câțiva pași prin casă și câteva întinderi și îndoiri cel puțîn o dată la fiecare oră și evită să stai jos pe perioade prea lungi de timp. Mișcarea îți face bine, însă ai grijă să nu îți forțezi corpul prea tare.

Mănâncă la ore regulate, ia mese calde și bea ceaiuri ori supe calde, astfel încât să îi dai corpului tău energia de care are nevoie pentru a menține o temperatură normală.

Este bine să te îmbraci în mai multe straturi, adică să porți mai multe haine subțiri, pentru că acestea îți pot ține mai bine de cald decât dacă ai avea un singur pulover gros.

Poartă pe cap o căciulă, o pălărie de iarnă și o eșarfă dacă ieși din casă, pentru că o cantitate mare de căldură corporală se pierde prin zona capului.

Sună-ți medicul curant sau mergi la cabinet dacă ai un motiv medical de îngrijorare sau ai întrebări ori dacă te confrunți cu simptome care ar putea indică o problemă medicală (cum ar fi o afecțiune cardiacă sau diabetul).

Nu uita!

Expunerea la temperaturi extrem de mici și la frig îți afectează inima și poate declanșa angină stabilă.

Statul în frig duce la o creștere a tensiunii arteriale, care este asociată cu o cerere mai mare de oxigen a mușchiului inimii, la toți paciențîi, după cum confirmă cercetările. Acest mecanism poate fi răspunzător, în parte, pentru toleranța variabilă la frig, care afectează pacienții cu angină declanșată de efort fizic.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367