Cum văd tinerii basarabeni România Mare: "Trebuie revenit la ce a fost şi ce trebuie să fie. Consider Moldova ca parte din România, nu am privit niciodată altfel"

Marea Unire, prin ochii unui basarabean

Frenezia unificării teritoriale a României cu Republica Moldova prinde accente din ce în ce mai pronunţate în ultimii ani. De la discuţiile amicale ale cetăţenilor, ideea a pătruns în spaţiul public, la cel mai înalt nivel. Dacă, de obicei, se vorbeşte de reeditarea Marii Uniri în perioada noastră, în data de 1 Decembrie, Ziua Naţională, astăzi s-a ajuns la demersuri consistente, prin declaraţii şi proiecte politice de anvergură. Acţiunile unioniste s-au înmulţit în ultimii ani, culminând cu marşurile din Republica Moldova, dar şi cu cele din România. La început timide, acţiunile din Bucureşti au luat amploare în ultimul an.

Aproximativ 10.000 de persoane au participat la Marşul Unirii, organizat în martie a.c., la Chişinău, acţiune cu care s-au solidarizat alte câteva mii de persoane, la Bucureşti, la sfârşitul lunii octombrie. Preşedintele Traian Băsescu, a declarat recent la postul public de televiziune: "Următorul nostru obiectiv, vrem să ne întregim ţara". Băsescu a menţionat că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, atunci ţara noastră va fi pregătită, ca următor obiectiv politic naţional, după intrarea în NATO şi aderarea la Uniunea Europeană: "România a avut un proiect fundamental de ţară, intrarea în NATO. A avut un al doilea proiect fundamental - intrarea în Uniunea Europeană, cred că al treilea proiect fundamental trebuie să fie unirea cu Republica Moldova. Indiscutabil", a declarat Băsescu. În replică, premierul Victor Ponta a declarat joi că declaraţia lui Băsescu este "declaraţia de final de mandat a unui preşedinte după nouă ani în care nu a făcut nimic pentru Moldova" şi că "le dă apă la moară comuniştilor moldoveni". Potrivit unui sondaj IRES, publicat sâmbătă, trei sferturi dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România, iar 63% dintre ei au o părere pozitivă despre declaraţia preşedintelui Traian Băsescu în legătură cu acest demers. Cercetarea a fost realizată vineri, pe un eşantion de 1.132 persoane cu vârsta de minimum 18 ani, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 3 %. Republica Moldova a parafat vineri, 29 noiembrie a.c., Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, în cadrul ceremoniei organizată la Vilnius. Demersul include norme privind intrarea produselor moldoveneşti pe piaţa unică europeană şi, de partea cealaltă, Uniunea Europeană oferă astfel o recunoaştere a meritelor guvernelor succesive pro-europene de la Chişinău, începând din anul 2009. Dacă, în România, ştim cum stau lucrurile, trebuie văzut şi ce părere au basarabenii despre acest proiect politic de anvergură. Am stat de vorbă cu un basarabean, stabilit în Constanţa de 11 ani. Vasile Popescu, în vârstă de 28 de ani, este, asemenea multor basarabeni "de-ai locului", dar şi ca fratele şi tatăl său, medic stomatolog. Provenit dintr-o familie de patrioţi români, nu s-ar întoarce niciodată în Chişinăul rusificat, însă a avut mereu convingerea Republica Moldova este parte componentă a României şi nicidecum anomalia politică din prezent. Proaspăt proprietar al unui cabinet stomatologic în localitatea Cogeleac, a fost amabil să ne povestească despre cum s-a adaptat în România şi cum sunt sau cum ar trebui să fie relaţiile "dintre fraţi":

Reporter: Mulţi elevi şi studenţi basarabeni în Constanţa. De ce aici şi nu Kiev, Odesa, Moscova?

V.P.: În cazul meu, era tata deja stabilit aici. N-aş vrea să mă întorc niciodată în Chişinău. E posibil să plec şi afară, dar am şi alte variante aici, ori în Constanţa, ori în Bucureşti. Se câştigă bine în Constanţa. Cred că este cea mai mare concurenţă în domeniul nostru. Am avut patru colegi basarabeni în facultate şi a mai fost unul, dar a renunţat în anul trei, nu s-a adaptat. A plecat în Chişinău şi a intrat în poliţie. Ceilalţi, s-au adaptat. Un coleg are cabinet în localitatea Baia şi altul în Constanţa. Toţi lucrăm aici şi situaţia lor a fost exact ca şi a mea, aveau deja părinţii stabiliţi aici.

Reporter: Constanţa este un oraş cunoscut pentru numărul mare de medici stomatologi basarabeni. Vorbim de o înclinaţie a lor?

V.P.: Sunt, într-adevăr, mulţi dentişti basarabeni aici, dar cunosc oameni care lucrează şi în alte domenii, cum ar fi în construcţii, în economie. Prietena mea este, de asemenea, medic. Ea este mai finuţă, axată pe chestiuni estetice. Eu sunt cu chirurgia. Cred că sunt sute de basarabeni în Constanţa, care nu sunt medici. Majoritatea foştilor mei colegi s-au adaptat şi poate ar pleca în alt oraş al României, dar niciodată înapoi, în Chişinău.

Reporter: Se discută de Unirea României cu Republica Moldova. Care sunt opţiunile basarabenilor?

V.P.: Cei din mediul meu zic că sunt de acord. Trebuie făcut un sondaj ca să ştim exact de la toată lumea. Eu sunt optimist şi cred că mai mulţi ar vrea.

Reporter: Tu ai vrea?

V.P.: Eu, da.

Reporter: De ce?

V.P.: Tot timpul am vrut. Trebuie revenit la România Mare, la ce a fost şi ce trebuie să fie, nu? Trebuie să fim împreună. Efortul trebuie făcut de România, cum a fost şi în cazul Germaniei. Cei din Republica Federală Germană au finanţat mult în fosta Republică Democrată Germană. Trebuie luat modelul german. România susţine deja foarte mult pe basarabenii de acolo. Din ceea ce ştiu eu, se reflectă chiar şi în locurile de muncă. Numărul lor creşte de la an la an. Noi, basarabenii, cunoaştem cel mai bine dintre români, ce înseamnă o ocupaţie străină. Mergi la magazin, nu e chiar peste tot, dar se întâmplă, şi ţi se vorbeşte în rusă. Influenţa rusofilă este foarte intensă şi noi ştim ce înseamnă o astfel de ocupaţie. E ca şi cum ar intra cineva la tine în casă şi îţi spune în limba chineză cum să ai uşa, unde trebuie să fie baia, să îţi dea tot felul de indicaţii.

Reporter: Cum te simţi în România?

V.P.: M-am adaptat încă de la început foarte bine. Cum spuneam, nu m-aş întoarce niciodată în Chişinău. Avem casă acolo şi toate avantajele, dar eu nu vreau. Nu-mi place. Nu-mi place gândirea de acolo, multe lucruri nu mai coincid cu gândurile mele. Sunt foarte mulţi rusofoni. O parte din ei sunt cu ruşii. Pentru mine, România este patria, ţara în care m-am născut. Eu consider Moldova ca parte din România, nu am privit niciodată altfel.

Reporter: Care crezi că ar trebui să fie drumul firesc al Rep. Moldova?

V.P.: Partidele pro-europene trebuie să aibă o susţinere mai mare din partea populaţiei. Este foarte fragil avantajul pe care îl au acum, faţă de comunişti. Ce s-a întâmplat în 2009 nu este chiar un incident, dar se întâmplă oricum rar, cam odată la cinci ani. Au mai fost prin anii 1990 şi acum. Nu ştiu când va mai fi. Cât despre tinerii care nu sunt de acord cu unificarea, probabil au părinţi un pic mai rătăciţi. Până la urmă, copil fiind, preiei mai departe ce auzi în casă.

Reporter: Ar trebui să protesteze mai des?

V.P.: Ar trebui o dată şi bine! Au ieşit numai tineri în 2009. Trebuie să iasă toată lumea.

Reporter: Ca la interviul pentru angajare: unde te vezi peste cinci sau zece ani?

V.P.: Cel mai bun medic stomatolog din Constanţa. E o ambiţie.

Marius Florian VASILE