Curtea de Conturi: Numărul beneficiarilor de ajutor social a crescut considerabil din 2011

Numărul mediu al familiilor beneficiare de ajutor social a crescut considerabil, cu 32%, în perioada 2011 - 2015, după care a urmat o uşoară scădere, de 5%, până în 2017, arată Curtea de Conturi în raportul "Acordarea unor beneficii de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei, susţinerea copilului şi a familiei în anul 2017".

Astfel, pe baza datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), auditul reţine că "numărul mediu de familii beneficiare de ajutor social a crescut considerabil în perioada 2011 - 2015, de la un număr mediu de 186.704 familii la 245.545 familii (cu 32%), urmat de o uşoară scădere în perioada următoare (cu 5% în anul 2017 faţă de anul 2015), ajungându-se în anul 2017 la un număr de 233.966 familii beneficiare".

În medie, persoanele din familiile beneficiare au încasat ajutor social timp de patru ani, existând persoane care au beneficiat de acest drept chiar şi peste şase ani.

Legislaţia în domeniu prevede că persoanele beneficiare de ajutor social au obligaţia să fie înregistrate în evidenţa agenţiilor judeţene de şomaj ca persoane apte de muncă, fiind în căutarea unui loc de muncă.

Auditul reţine faptul că s-a reanalizat legislaţia în sensul atragerii acestor persoane apte de muncă de a ocupa un loc de muncă vacant, astfel că prin Legea nr. 192/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat s-au introdus şi măsuri penalizatoare pentru beneficiarii de venit minim garantat astfel încât aceştia să fie atraşi să ocupe un loc de muncă.

Din datele ANPIS rezultă că, în medie, circa 3% din numărul persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim garantat ar fi putut ocupa unul din aceste locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi, având în vedere nivelul redus de pregătire profesională a acestei categorii de beneficiari.

La nivelul anului 2017, prin ocuparea celor 7.962 de locuri vacante (muncitori necalificaţi) s-ar fi realizat economii la bugetul de stat în sumă de 28,356 milioane de lei.

Astfel, în ipoteza că aceste persoane beneficiare de venit minim garantat s-ar fi angajat şi ar fi realizat salariul minim pe economie, în anul 2017, contribuţiile şi impozitele obligatorii ar fi fost în sumă 799 lei/lună/persoană, arată calculele Curţii de Conturi.

Prin urmare, în situaţia în care un număr de 7.962 beneficiari de venit minim garantat (3% din total) ar fi ocupat un loc de muncă, s-ar fi realizat o economie la bugetul de stat în anul 2017 în sumă estimată de 28,356 milioane de lei şi venituri suplimentare la bugetul general consolidat în sumă estimată de 76,339 milioane de lei.

"În concluzie, în mod similar cu anii precedenţi, menţinerea în plată a beneficiarilor de venit minim garantat timp îndelungat a condus la plata unor sume cu acest titlu de la bugetul de stat, precum şi la neîncasarea unor potenţiale venituri la bugetul general consolidat", se mai arată în raportul menţionat.

AGERPRES