Daniel Rafte nu scapă de probleme: a fost trimis în judecată pentru șantaj
Daniel Rafte nu scapă de probleme: a fost trimis în judecată pentru șantaj
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestDaniel Rafte, un nume deja cunoscut pentru acuzațiile de șantaj, ajunge din nou în fața instanței, de această dată avându-l ca parte vătămată pe Tiberiu Dragoș Neicu. Cu un trecut juridic presărat de controverse, inclusiv decizii de excludere a probelor și restituirea cauzei la procurori, cazul său evidențiază atât complexitatea relațiilor dintre inculpat și victime, cât și vulnerabilitățile sistemului de justiție. Istoricul lui Rafte aduce în prim-plan episoade de amenințări, mesaje agresive și constrângeri financiare, care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care astfel de situații pot scăpa de sub control. În timp ce acuzațiile de șantaj sunt reluate acum sub o nouă formă, faptele rămân alarmante: violența, intimidarea și manipularea sunt elementele unui comportament care pare să se repete fără consecințe semnificative. Într-un context juridic care necesită răspunsuri clare și ferme, acest nou episod reprezintă o provocare atât pentru partea vătămată, cât și pentru sistemul de justiție, care este chemat să pună capăt unei spirale aparent nesfârșite de abuzuri.
Rafte, din nou în atenția justiției
După o serie de episoade juridice controversate, Daniel Rafte ajunge din nou în atenția justiției, fiind acuzat de șantaj, conform articolului 207 din Codul Penal. Dosarul a fost înregistrat la Secția Penală pe 30 septembrie 2024, iar partea vătămată în această cauză este Tiberiu Dragoș Neicu. Procesul se află în faza de fond, fără detalii despre ședințele de judecată.
dosarul înregistrat pe Portalul Instanțelor de Judecată
Istoricul cazului: acuzații de șantaj și probe excluse
Numele lui Daniel Rafte a fost asociat cu acuzații similare în trecut. În ianuarie 2022, Tribunalul Constanța a decis să restituie cauza la procurori, invocând nulitatea actelor de urmărire penală efectuate în dosarul nr. 107/P/2021 al DNA Constanța. Judecătorul Gabriel Mustață a exclus toate probele pe motiv de necompetență a organelor de urmărire penală. Deși această decizie nu era definitivă, cazul a evidențiat lacune procedurale majore, care au întârziat procesul de justiție.
În dosarul din 2021, Rafte a fost acuzat de exercitarea unor acte de constrângere și violență pentru a obține sume de bani sau bunuri de valoare. Potrivit declarațiilor părții vătămate, conflictul a izbucnit în urma unei tranzacții privind un autoturism achiziționat de persoana vătămată de la societatea administrată inițial de inculpat. Rafte ar fi solicitat în repetate rânduri plata unor sume de bani, invocând datorii nejustificate, și a trecut la amenințări verbale și mesaje agresive, unele dintre ele fiind utilizate ca probe de către anchetatori.
Mesaje de amenințare și presiuni financiare
Conform rechizitoriului întocmit de DNA, Rafte a transmis mesaje text și audio prin care amenința partea vătămată cu violențe fizice și cu confiscarea autoturismului, dacă sumele pretinse nu erau achitate. Într-un mesaj din 27 iulie 2021, inculpatul ar fi spus: „O să îți f…t o bătaie” și a amenințat că va merge personal să recupereze mașina de la noul proprietar. Mesajele, găsite inclusiv pe telefonul mobil al inculpatului în urma unei percheziții informatice, au fost predate organelor de anchetă de partea vătămată.
Noul proces: aceeași acuzație, alte circumstanțe
În 2024, Daniel Rafte este din nou acuzat de șantaj, de data aceasta implicându-l pe Tiberiu Dragoș Neicu ca parte vătămată. Similitudinea cu cazul anterior ridică întrebări legate de comportamentul recurent al inculpatului. Dacă acuzațiile vor fi dovedite, Rafte riscă o pedeapsă severă, conform prevederilor Codului Penal.
Daniel Rafte continuă să fie un personaj controversat în peisajul juridic din Constanța, cu un istoric de acuzații grave și procese prelungite. Rămâne de văzut dacă noul dosar va aduce o soluție definitivă sau dacă va repeta traiectoria juridică sinuoasă a cazului precedent. Cert este că justiția trebuie să răspundă ferm pentru a restabili încrederea în sistemul penal.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News