Datorii record şi nici un colac de salvare: firmele româneşti se dau de ceasul morţii

Antreprenoriatul se duce la vale. Planul de reorganizare nu te scapă de executarea silită

Restanţele firmelor şi populaţiei la bănci au stabilit un record colosal, care i-ar determina până şi pe greci să răsufle uşuraţi, convinşi astfel că se poate şi mai rău. La finele lunii august, datoriile se ridicau, potrivit datelor emise de BNR, la peste 33,350 miliarde lei, dintre care 117,5 miliarde lei fiind doar ale agenţilor economici. Pentru ca situaţia să fie şi mai cruntă, firmele se bat între ele, dând de lucru societăţilor de recuperări debite/creanţe, care, la rândul lor, raportează tot mai multe cazuri de insolvenţă.

Modificările din Noul Cod al Insolvenţei, care au fost publicate în Monitorul Oficial şi vor intra în vigoare din 25 octombrie, nu vor feri societăţile cu probleme la plata datoriilor de faliment. Mai mult, Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă consideră că acestea sunt, practic, condamnate la faliment, chiar dacă durata planului de reorganizare poate fi de un an, spre deosebire de trei, cât era prevăzut până în prezent sau de cel mult doi ani, în mod excepţional, faţă de patru ani, cum prevedea vechea legislaţie. De exemplu, în cazul unei societăţi cu datorii mai vechi de două luni după data scadenţei, reorganizarea nu prezintă nici un fel de avantaj, întrucât creditorii au în orice moment posibilitatea de a-şi executa silit datornicii. Principala noutate adusă de modificările legislative se referă la faptul că debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, valoare prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea stabilită pentru creditor.Noul Cod al Insolvenţei stabileşte că planul de reorganizare va putea fi propus de debitor, administratorul judiciar sau unul sau mai mulţi creditori, care deţin cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor.

La Constanţa, chin şi jale

Intrarea în insolvenţă a unei firme cu datorii are ca scop protejarea acesteia de creditori în cazul în care reuşeşte să prezinte un plan credibil de redresare. Cum se prezintă situaţia la Constanţa? La începutul lunii octombrie, Ministerul de Finanţe a publicat lista societăţilor aflate în procedura de insolvenţă. 159 de firme din întreaga ţara, dintre care 25 din judeţul Constanţa, se confruntă cu sumele solicitate la masa credală pentru dosare semnificative aflate pe rolul instanţelor de judecată, în proceduri de insolvenţă deja deschise sau a căror deschidere a fost solicitată de organele fiscale. Potrivit Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă, prin vechile reglementări ale Codului Insolvenţei, mai puţin de 5% dintre firmele care ajungeau în procedură de reorganizare reuşeau să evite falimentul. De altfel, cifrele alarmante sunt confirmate şi de societăţile de profil, specializate în recuperări creanţe. Deteriorarea disciplinei de plăţi este vizibilă şi în activitatea recuperatorilor de creanţe. Elena Biosan, manager al unei astfel de societăţi, a prezentat pentru "Replica" un bilanţ al ultimelor două luni: 120 de dosare, dintre care, în cazul a aproximativ 30 s-a reuşit recuperarea pe cale amiabilă, 10 au intrat în insolvenţă şi aproximativ 80 au ales calea instanţelor. Biosan a declarat: "Per ansamblu, aproximativ 35% din totalul firmelor au intrat în insolvenţă în ultimii cinci ani. Calea extrajudiciară se rezumă la somaţii de plată, notificări şi aşa mai departe. De obicei, durează una, două sau trei luni. În funcţie de ce răspuns primim din partea debitorului, avem varianta înţelegerii sau calea instanţelor, pentru obţinerea titlului executoriu. De exemplu, o firmă care are o datorie de 10.000 de lei, nu va achita această sumă niciodată". Constituţionalitatea privind insolvenţa va fi dezbătută pe 29 octombrie de judecătorii Curţii Constituţionale României. Magistraţii CCR au fost sesizaţi în 9 octombrie de Avocatul Poporului, care au acuzat lipsa conformităţii unor dispoziţii legale din actul normativ şi neconstituţionalitatea articolului 81 alineatul 3 şi a articolului 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Deşi, sesizarea se referă mai mult la activitatea debitorului sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, declara în 11 octombrie că se poate extinde controlul privind constituţionalitatea şi asupra altor articole.

Marius Florian VASILE