REPLICA ONLINE CONSTANTA

11.9° Constanța Vin., 19 Apr. 2024
Anul XX Nr. 6704
11.9° Constanța Vineri, 19 Aprilie 2024 Anul XX Nr. 6704
 

De ce apare starea de somnolență după masă?

De ce apare starea de somnolență după masă?

Replica API 5 octombrie 2020 | 00:00 1399

Cu siguranță te-ai întrebat măcar o dată de ce te ia somnul după masă de seară sau de prânz, oricât ai fi fost de odihnit/a. Așa că astăzi ne-am propus să găsim un răspuns pe baza studiilor științifice și să înțelegem de ce apare această stare de somnolență sau stare de oboseală după ce mâncăm, scrie doc.ro.

Noi toți am trecut prin aceste stări de oboseală și somnolență, acea senzație de "moleșeală", când suntem fără vlagă, și care apare după ce am luat masă. Stomacul este plin, suntem relaxați și ducem o adevărată luptă ca să ținem ochii deschiși. De ce apare, totuși, această stare de somnolență după o masă? Și mai ales de ce după ce mâncăm simțim subit nevoia să dormim puțin?

În general, spun experții, o stare de somnolență după masă este complet normală, așa că nu avem de ce să ne îngrijorăm în privința această. Există mai mulți factori care contribuie la aceste stări de oboseală și de somnolență, așa că este important să ii cunoaștem.

Cauzele somnolenței ce apare după ce mâncăm

Tipurile de alimente pe care le mâncăm

Alimentele bogate în proteine și carbohidrați pot să ne facă să ne simțim mai somnoroși în comparație cu alte alimente. Unii cercetători cred că o persoană se simte obosită și somnolență după ce mănâncă deoarece organismul produce mai multă serotonină, o substanță chimică ce îndeplinește un rol în reglarea dispoziției și ciclurilor de somn.

Un aminoacid numit triptofan, care se găsește în multe alimente bogate în proteine, ajută corpul să producă serotonină, iar carbohidrații sunt cei care ajută organismul să absoarbă triptofanul. Din aceste motive, dacă ai mâncat alimente bogate atât în proteine, cât și în carbohidrați, te vei simți mai somnoros, mai obosit.

Triptofanul se găsește în următoarele alimente care conțin mari cantități de proteine: somon, carnea de pasăre de curte, ouăle, spanacul, semințele, laptele, produsele din soia, brânză.

Alimente care conțîn mari cantități de carbohidrați sunt: pastele, orezul, pâinea albă, biscuiții sărați, prăjiturile, gogoșile, brioșele, tortul, porumbul, laptele, zahărul și bomboanele.

Cât de mult mâncăm la o masă

O persoană are o predispoziție mai mare să se confrunte cu stări de somnolență postprandiale după o masă copioasă / abundență. Așadar, persoanele care mănâncă porții mari la masă de prânz se pot simți mai somnoroase după-amiază, în comparație cu cele care mănâncă mai puțin în mijlocul zilei. Pentru că mâncăm, glicemia crește și poate urmă apoi o scădere a energiei.

Desigur, mai sunt și alți factori care contribuie la stările de somnolență și de oboseală ce apar după masă copioasă: orele insuficiente de somn din timpul nopții (care duc la oboseală pe tot parcursul zilei) și consumul de alcool la o masă, în special în timpul zilei.

Momentul la care alegi să iei masa

Ritmul circadian al fiecărei persoane poate influență modul în care această se simte după ce mănâncă. Experții de la Național Sleep Foundation spun că oamenii au, în mod natural, o "pauză" în ceea ce privește energia la ora 14.00 și din nou la ora 2.00 dimineață. Acest lucru pare să explice "tradiția" de a trage un pui de somn după masă de prânz. Lumina zilei și întunericul sunt esențiale în reglarea ritmului circadian, însă și momentele la care luăm masă ar putea avea un efect, spun experții.

Digestia poate contribui și ea la aceste stări

Știi deja că organismul tău are nevoie de energie pentru a funcționa, pe care o obține din alimentele pe care le mănânci.

Alimentele sunt descompuse în glucoză (combustibil necesar) de sistemul digestiv. Macronutrienții, cum ar fi proteinele oferă apoi calorii (energie) organismului. Pe lângă faptul că transformă alimentele în energie, ciclul în care se desfășoară digestia declanșează diverse răspunsuri în organismul fiecăruia dintre noi.

Anumiți hormoni (colecistokinina, glucagonul și amilina) sunt eliberați pentru a spori senzația de sațietate, glicemia crește, iar insulină este produsă pentru a permite acestui zahăr (glucoză) să ajungă de la sânge în celule, acolo unde este folosit că sursă de energie.

Este important să știi că există și hormoni care pot duce la somnolență sau moleșeală dacă se găsesc în creier niveluri mari ale acestora. Un astfel de hormon este serotonină. Alt hormon care induce somnul, melatonina, nu este eliberat că răspuns al faptului că mâncăm, însă chiar și așa, alimentele pe care le consumăm pot influență producția de melatonina.

Alte alimente care pot contribui la stările de somnolență

Cireșele afectează nivelurile de melatonina, carbohidrații cauzează o creștere (un "vârf") și ulterior o scădere în ce privește glicemia (glucoză din sânge), iar mineralele care se găsesc în banane îți relaxează mușchii. De fapt, spun cercetătorii, multe alimente pot să ne afecteze nivelul de energie în multe moduri diferite. Și oricare dintre acești factori de mai sus ar putea să te facă să te simți somnoros, moleșit sau obosit după o masă copioasă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
271241102118
5/49
123724351130
joker
42644172614