De ce riscul de cancer crește la vârsta a treia?

Mai mulți factori legați de vârstă pot contribui la riscul de a face cancer, inclusiv faptul că multe persoane nu merg la controlul medical anual.

Sursă foto: Shutterstock

Deși tiparele de îmbătrânire nu pot fi modificate, factorii legați de vârstă care contribuie la riscul apariției bolilor pot fi schimbați. Pentru majoritatea adulților, vârsta este asociată întâmplător cu afecțiuni cronice care pot fi prevenite și cu comportamente de risc modificabile care sunt asociate cauzal cu cancerul, scrie doc.ro.

Varsta a doua este o perioadă a vieții în care prevalența factorilor de risc pentru cancer este mai mare și ratele de incidență încep să crească pentru multe tipuri de cancer. Cu toate acestea, dovezile actuale sugerează că pentru majoritatea adulților, cancerul nu trebuie să fie o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.

Intervenții care susțin un mediu și un stil de viață sănătos ajută oamenii să gestioneze afecțiunile cronice, să facă o tranziție mai sănătoasă de la vârsta mijlocie la vârsta a treia și să reducă probabilitatea de a dezvolta cancer.

Deoarece speranța de viață a crescut și numărul adulților care ajung la vârste mai înaintate crește cu rapiditate, și numărul cazurilor noi de cancer va crește, de asemenea, spun oamenii de știință, dacă ratele incidenței actuale rămân neschimbate.

Vârsta mai mare, stilul de viață și riscul de cancer

Dezvoltarea cancerului este un proces complex care are loc pe o perioadă de mai mulți ani. O abordare a stilului de viață este deosebit de potrivită pentru a înțelege contribuțiile diferiților factori de risc pe durata vieții unei persoane. Îmbătrânirea este influențată de procese determinate genetic, dar poate fi alterată și de influențele mediului (de exemplu, se consideră că fumul de țigară accelerează procesul de îmbătrânire și crește riscul de diverse tipuri de cancer).

Nu este pe deplin înțeles dacă relația dintre vârstă și riscul de cancer are legătură cu unele mutații genetice și epigenetice care apar în timp sau cu o susceptibilitare crescută a vârstnicilor la mutații oncogene. Procesul care transformă celulele normale în celule canceroase include acumularea de leziuni și mutații ale ADN-ului în timp, împreună cu întreruperi ale sistemului de reparare a ADN-ului și de reglare a creșterii celulare.

Pe de o parte, factorii de risc pentru cancer, cum ar fi expunerea la agenți chimici și poluanți, fumatul și infecțiile virale, pot afecta diferite puncte de-a lungul acestui proces de transformare în mai multe etape și pot accelera daunele. Expunerea la radiații ultraviolete, de exemplu, a fost asociată cu riscuri crescute de cancer pentru persoanele aflate la vârsta a doua. Pe de altă parte, eliminarea acestor factori de risc poate inversa deteriorarea.

Schimbările sănătoase la vârsta a doua scad riscul de cancer

Vârsta mijlocie este momentul în care unii factori de risc recunoscuți pentru cancer și alte boli (de exemplu, fumatul, lipsa activității fizice, alimentația dezechilibrată, consumul excesiv de alcool, anumite infecții cronice etc.) încep să aibă un impact mai mare asupra organismului.

Prevalența mai multor afecțiuni și boli cronice care, de altfel, pot fi prevenite, cum ar fi obezitatea și diabetul, tinde să crească de-a lungul vârstei mijlocii, iar unele dintre aceste afecțiuni au fost asociate cu un risc crescut de cancer și cu o reducere a supraviețuirii bolnavilor de cancer.

Deși se așteaptă ca membrii generației actuale de adulți cu vârste cuprinsă între 45 și 64 de ani să trăiască mai mult decât generațiile anterioare, aceștia se confruntă, de asemenea, cu rate mai mari de afecțiuni cronice, cum ar fi obezitatea și diabetul, și tind să își evalueze starea de sănătate ca fiind mai slabă în comparație cu generațiile anterioare la aceeași vârstă.

Astfel, prevenirea sau gestionarea afecțiunilor cronice și adoptarea unui stil de viață mai sănătos începând cu vârsta a doua sunt strategii promițătoare pentru prevenirea sau întârzierea incidenței cancerului la vârsta a treia.

E bine de știut că diabetul de tip 2 este asociat cu un risc crescut de a dezvolta cancer de colon, cancer mamar și cancer pancreatic. Excesul de greutate corporală este, de asemenea, asociat cu un risc crescut de multe tipuri de cancer, inclusiv cancer de esofag, pancreas, glandă tiroidă, vezică biliară, colon și rect, sân, endometru și rinichi.

Infecția cronică cu virusul hepatitei C este asociată cu un risc crescut de carcinom hepatocelular și alte boli hepatice asociate. Infecția cu HIV este asociată cu un risc crescut de apariție a mai multor tipuri de cancer cum ar fi cel anal și cel hepatic, iar infecția cu HPV oncogen este asociată cu cancer de col uterin, vulvar, vaginal, penian, anal și orofaringian, iar ratele de incidență pentru aceste tipuri de cancer cresc după vârsta de 50 de ani.

Ce se poate face la vârsta a doua pentru a preveni apariția cancerului la vârsta a treia?

Un număr mare de dovezi susține utilizarea screening-urilor pentru depistarea timpurie a cancerului, mai ales pentru cancer de sân, colorectal, pulmonar și de col uterin, ca o modalitate de a reduce decesele provocate de aceste boli. Controlul medical anual și efectuarea analizelor și testelor recomandate de medic sunt esențiale în strădania pentru a avea o stare cât mai bună de sănătate.

O dietă sănătoasă, bazată pe alimente cât mai simple și naturale (legume, fructe, leguminoase, proteine slabe, grăsimi nesaturate) și care evită excesul de zahăr, sare și grăsimi saturate poate fi de folos în scăderea riscului de cancer.

Renunțarea la fumat este un exemplu important al modului în care adoptarea unui comportament sănătos la vârsta mijlocie poate ajuta la prevenirea cancerului. În plus, e bine de știut că fumatul reduce speranța de viață cu aproximativ 10 ani.

La fel, consumul excesiv de alcool crește riscul de cancer, deci consumul responsabil poate scădea acest risc.

Multe dovezi științifice indică o asociere puternică între tulburările de somn și riscul de cancer, sugerând că o igienă bună a somnului poate ajuta la prevenirea cancerului la adulți.

Creșterea timpului de activitate fizică și reducerea timpului petrecut în comportamente sedentare (de exemplu, șezând pe un scaun) poate fi o strategie deosebit de importantă pentru prevenirea cancerului la vârsta a doua și a treia.

O altă modalitate de prevenire a cancerului este reducerea expunerii la agenți cancerigeni din mediu, cum ar fi azbest, benzen, formaldehidă, radon și radiațiile ultraviolete.