De la specialist în agricultură, la primar al comunei: Anca Demirel Bobe, surpriza PNL pentru Primăria Peştera

„Nu voi fi primăriţa sau primarul. Eu voi fi angajatul oamenilor”

Anca Demirel Bobe

Surpriza PNL-ului pentru Primăria Peştera, Anca Demirel Bobe, are planuri mari pentru comună, dacă va câştiga funcţia de primar, lucru de care este aproape convinsă. Fostă directoare la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Constanţa, a intrat de ceva timp şi în politică, dornică să profite de cunoştinţele în domeniul agriculturii pentru a face ca activitatea fermierilor şi a comunei în general să prospere şi să rezolve problemele stringente ale localităţii.

Pentru că, spune ea, sunt zone în care nu există nici un fel de infrastructură, iar facilităţi precum un asistent medical care să facă o injecţie sau serviciul de salubrizare sunt momentan nişte... vise pentru o parte a locuitorilor. Astfel că Anca Bobe şi-a propus să schimbe toate aceste lucruri şi să obţină autorizaţie pentru a se face deschidere de la autostradă către Peştera, ca fermierii să îşi folosească mai bine resursele pentru a obţine profituri mai mari şi ca localitatea să aibă un birou de consultanţă în agricultură pentru aceia care sunt în impas şi au nevoie de ajutor specializat pentru gestiona anumite situaţii.

Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele cu care se laudă candidata PNL la Primăria Peştera. Aceasta se angajează să îndeplinească un singur mandat prin care să implementeze mai multe proiecte şi să transmită mai departe şi altora cunoştinţele şi planurile ei, astfel încât lucrurile să meargă la fel de bine şi după ce ea va fi părăsit scaunul de edil.

Reporter: Sunteţi preşedintele organizaţiei PNL Peştera şi candidaţi la funcţia de primar a comunei. Cum aţi ajuns la decizia de a prelua conducerea organizaţiei şi să candidaţi pentru funcţia de primar?

Anca Bobe Demirel: Nu am luat decizia de a prelua această funcţie. Prin plecarea domnului Răducanu, din cei doi copreşedinţi, am rămas unul singur. Dânsul a plecat la ALDE şi atunci am rămas eu. A solicitat să i se asigure funcţia de viceprimar după alegerile din 5 iunie. Eu am luat decizia de a candida pentru faptul că sunt născută în Peştera, mai exact în satul Ivrinezu. Acel sat uitat de lume. Este capăt de drum. Şi am considerat că pentru mine este de foarte mare importanţă acest sat şi această comună. Dacă nu aveam norocul să mă nasc aici şi să fac o şcoală bună, eu nu ajungeam ce am ajuns. Pentru mine, şcoala de la Ivrinezu este şcoala de căpătâi.

Rep.: Ce anume determină un om ca dumneavoastră, un specialist în domeniul agriculturii, să devină activ în politică?

A.B.D.: Nu neapărat în politică. Că politică poate însemna să fii şi membru ş.a.m.d. Ceea ce m-a făcut pe mine să încep acest proiect ca primar a fost faptul că Peştera este o comună bogată cu oameni săraci. Consider că eu sunt cea care poate să-i înveţe şi să-i îndrume ca din micile suprafeţe pe care le au, să-şi poată face o afacere profitabilă. Dacă Primăria Peştera ar fi avut astfel de programe de sprijin şi informare pentru fermieri, să ştiţi că erau în altă parte. Pentru că din Primăria Peştera, cei care au făcut proiecte erau doar câţiva fermieri mai mari, care au avut acces la firmele de consultanţă şi care au putut să se dezvolte. Ceilalţi nu au posibilitatea asta.

Rep.: Cu ce gânduri porniţi în campania electorală?

A.B.D.: Eu pornesc cu un singur gând: dacă Dumnezeu îţi dă un drum, ţi-l croieşte până la capăt. Tu trebuie doar să te ţii de ele şi să fii omul pe care îl alege Dumnezeu, să fii unul corect, şi în primul rând, să ai respect pentru cei cu care lucrezi. Eu la Primăria Peştera nu voi fi „primăriţa” sau „primarul”. Eu voi fi angajatul oamenilor. Pentru că asta este datoria unui primar: de a reprezenta oamenii şi de a le respecta interesele. Aşa cum fiecare îşi face acasă un buget. Dacă bugetul meu este de 3 lei, nu pot să cheltuiesc 4 decât dacă iau împrumut. Asta înseamnă că îmi asigur o bătaie de cap. Proverbul românesc este să te întinzi cât te ţine plapuma. Dar în acelaşi timp, dacă pui la CEC 3 lei sau plantezi 3 roşii, fiecare roşie îţi mai dă încă 5-6 kilograme.

Peste tot unde am mers în lumea asta am văzut lucruri frumoase, dar cel mai frumos loc pe care îl ţin minte este satul meu. Sunt foarte dezamăgită că nu s-a pus accent pe ce a însemnat istorie. Primele sate, Ivrinezu Mare şi Ivrinezu Mic, au ars într-un incendiu. Şi s-au reconstruit, s-au mutat. Acele două sate, ca să poată exista, au avut două fântâni. Fântâna lui Poiana şi fântâna lui Băjganu. Prima fântână, care era în mijlocul satului, nu mai există, iar pe mine mă doare acest lucru. Pentru că acea fântână reprezenta originea satului. Nu poţi să faci un parc peste istorie.

Comuna Peştera este amplasată pe o zonă geografică foarte frumoasă. Are şi peşteră, are şi o biserică- monument naţional. Aceste lucruri trebuie exploatate. E păcat ca în Peştera să nu poţi să ai turism. A fost totuşi, din 2007 până în 2013, PNDR. Se puteau face foarte multe lucruri. Şi se pot face şi acum. Am din 2012 o firmă de consultanţă şi urmăresc ce postează APRDP-ul pe site. Aseară am citit că au apărut proiecte aprobate pentru Cobadin, Adamclisi şi altele. Mircea Vodă are proiect aprobat pentru drumuri arabile. Ori Peştera nu are. Ştiu că s-a lucrat, că s-a făcut pietruire, dar drumurile trebuie şi întreţinute. Doar dacii şi romanii construiau drumuri care mai sunt şi azi.

Rep.: Care sunt obiectivele pe care v-aţi propus să le îndepliniţi la nivel judeţean?

A.B. D.: Mi-am propus pentru comuna Peştera ca Primăria să poată organiza o societate de preluare a produselor agricole de la micii fermieri şi am propus ca pe Ivrinezu să facem plante medicinale. Pentru că expunerea de acolo este ca o zonă de depresiune care, spre Ivrinezu Mic are o mai mare expunere la soare. Ori plantele medicinale au nevoie de o încărcătură mai mare de soare, de temperaturi ridicate. Le-am propus acest proiect celor din Ivrinezu şi au fost de acord. Adică decât să mai pună 1000 de m de porumb, profitabilitatea fiind mai mică, au fost de acord cu propunerea mea.

Sunt oameni trecuţi de 50 de ani şi care nu găsesc un loc de muncă stabil, iar această activitate de creştere şi colectare a plantelor medicinale este o muncă stabilă şi o sursă foarte bună de venit pentru ei. Eu vreau ca această formă de organizare să se folosească şi în judeţ. Am discutat cu domnul candidat de la Medgidia despre faptul că atât această localitate, cât şi Peştera au zone care pot fi vizitate. Dar fără un drum bun, nu poţi să chemi pe nimeni să te viziteze. Oricât ar fi de avantajoase condiţiile pentru turist, decât să îşi strice maşina, mai bine se duce la Mamaia sau 2 Mai. Şi am vorbit să ne punem de acord ca să facem pe un proiect, ieşire de pe autostradă şi la Peştera. Tot ce înseamnă produs agricol din această comună, tot volumul de marfă merge prin Medgidia ca să poată intra pe autostradă din Valea Dacilor. Asta necesită un consum energetic prea mare şi implicit, un profit mai mic. Domnul primar a fost de acord să avem împreună un proiect de agroturism.

Rep.: Cum vedeți dezvoltarea comunei Peștera, dar și a localităților din mediul rural din județul Constanța, mai ales pe partea de agricultură? Credeți că ar trebui să se implice mai mult cei din Consiliul Județean?

A.B.: Obligatoriu. Din Consiliul Județean cred că ar trebui să se pună mai mult accent pe camera aceea agricolă. Această cameră ar trebui să aibă o activitate mai intensă și să își mărească personalul pentru a se putea duce în fiecare comună și a implementa proiectele către acești fermieri. Pentru Peștera nu va fi o problemă pentru că eu voi face în primăria comunei un birou pentru a duce aceste proiecte către micii fermieri. Ei nu au nici informații, nu are cine să-i sfătuiască și nu au bani pentru a putea depune un proiect printr-o firmă de consultanță. Dar dacă cei din Consiliul Județean și-ar mări personalul, ar putea cuprinde mai multe zone care acum sunt descoperite din acest punct de vedere.

Rep.: Ne mai puteți prezenta câteva proiecte cu care ați venit în partid?

A.B.: Unul din proiecte ar fi acela legat de ieșirea la autostradă și acela ca fiecare primărie să aibă un birou prin care să ofere consultanță fermierilor. Dacă Primăria are acest birou, costurile sunt mai mici și proiectul este mai bine condus.

Rep.: Aveți vreo măsură benefică pentru a încuraja agricultorii din județ să își desfășoare activitatea în condiții prielnice?

A.B.: Nu pot să dau o idee generală. Pentru județul Constanța ar trebui ca fiecare primărie să facă ce fac eu, sau măcar o parte: acest sistem de colectare a produselor. Ceea ce e foarte important, pentru că în fiecare comună există un mic gospodar care are o suprafață ce poate fi exploatată. După ce în Germania s-a ajuns la un salariu minim pe economie de 1500 de euro, foarte multe produse agricole care se făceau acolo s-au mutat către noi: spre exemplu castraveții cornișon. Cine vrea să se implice în funcția de angajat al primăriei comunei trebuie să o facă de parcă ar fi vorba de casa lui.

Rep.: Vă place cum arată județul Constanța după guvernarea locală PSD? Ce ați schimba împreună cu Partidul Național Liberal?

A.B.: Nu pot critica guvernarea locală a PSD. Fiecare are un plan, un proiect. Eu aș dori ca noua conducere a Consiliului Județean să aibă echitate în tot ceea ce face și cum îl cunosc pe domnul Dragomir, nu cred că va face rabat de la acest aspect. De asemenea, trebuie analizată exact situația. Nu poți să dai într-o comună care are infrastructură și totul este super, nu știu câte miliarde pentru dezvoltare. Trebuie să-i aduci pe toți la unison.

Chiar dacă sunt comune care au o populație mai mică sau o suprafață mai mare și invers, trebuie să-i aduci pe toți în echilibru pentru că sunt cu toții locuitorii acestui județ și participă cu taxe și impozite. Dacă s-ar analiza exact câte taxe și impozite se colectează de pe fiecare comună și nu se întorc înapoi, situația ar fi foarte dură. Sunt comune mici, dar care au firme puternice. Și atunci impozitele și tva-urile se duc și de la ele, tot în bugetul statului. Ori înapoi s-au întors uneori cât trebuia și alteori, mult prea puțin. Eu consider că echitatea și o radiografie exactă a fiecărei comune va aduce un plus de siguranță în ceea ce vor gestiona. Pentru că putem să avem comune asfaltate, comune cu gaze, cu apă și cu tot ce vrei, și comune în care mergi cu cizme de cauciuc.

Anca Demirel Bobe a precizat că dacă exista puțin mai multă bunăvoință din partea predecesorilor săi, se puteau realiza mult mai multe lucruri importante în comuna Peștera. Și a dat ca exemplu o școală din satul Ivrinezu, unde există spațiu pentru a face o grădiniță cu program prelungit și un program de after school. Așadar, specialistul în agricultură nu se oprește aici, ci promite că pe 5 iunie o vom vedea în scaunul de primar și că în doar 4 ani vor avea loc schimbări notabile în ceea ce privește administrația locală a comunei Peștera.

INTERVIU INTEGRAL - VIDEO:

Geanina DRĂGOI