Decese raportate fictiv de spitale ca fiind de COVID-19. Ministrul Nelu Tătaru infirmă această posibilitate

În spaţiul public a fost vehiculată informaţia potrivit căreia în spitale, când există un deces care nu a fost cauzat de COVID-19, cineva din spital roagă familia, cu o anumită suma de bani, ca să declare că persoana respectivă a murit din cauza acestei boli. Scopul unui asemenea presupus demers ar fi ca România să declare cât mai mulți morți de COVID, ca să primească bani de la Uniunea Europeană. Ministrul sănătății, Nelu Tătaru, neagă această posibilitate, scrie digi24.ro.

Foto: Profimedia

„Nu, nu este adevărat. Gândiți-vă că nu se cere familiei ce să declare. Un deces are un certificat constatator al decesului, care este evaluat și asumat de un medic curant sau un medic de gardă care a confirmat acel deces. Acel medic trece în certificatul constatator o cauză de deces și toate comorbiditățile. Deci, nu cere niciodată avizul sau acceptul familiei să completeze un certificat constatator al decesului”, a spus Nelu Tătaru, la Digi24.

În ceea ce privește banii de la Uniunea Europeană, fondurile europene sunt pentru decontarea unor achiziții. „Dar de aici până la a primi bani pentru un deces - nu”, a spus Nelu Tătaru.

Discuțiile acestea în spațiul public au apărut și fiindcă în rapoartele zilnice care anunță decesele, INSP a făcut de multe ori rectificări. Cazul care a atras cel mai mult atenția a fost cel al asistentei de la Botoșani.

„Au foarte multe raportări și foarte multe raportări separate: raporta DSP-ul, raporta direct INSP-ului fiecare unitate sanitară, uneori raportările se făceau dimineața la 8:00, altele la 10:00, uneori erau raportate de două ori același caz, trebuia să intervenim când identificam același CNP ca să fie luat o singură dată. În cazul pacientei de la Botoșani, protocolul care s-a agreat la început pe medicină legală și pe INSP a fost că la două teste negative se consideră vindecată boala. Aici nu era cazul. Pacienta era decedată și fusese confirmată cu infecție SARS-CoV-2 și atunci eu am cerut tot ce înseamnă documentația medicală”, a explicat ministrul.

El a spus că după ce vom ieși din prima fază a epidemiei, va face o evaluare și a activității INSP și a Centrului pentru Boli Transmisibile și a fiecărei direcții de asistență medicală din Ministerul Sănătății. Evaluarea va fi făcută de însuși ministrul sănătății împreună cu secretarii de stat din minister și în funcție de rezultate, ar putea fi schimbări.

Interesele politice din sănătate: „E strigător la cer!”

Ministrul sănătăţii s-a plâns încă o dată că politicul cangrenează sistemul medical românesc și este motivul pentru care au fost atâtea probleme de-a lungul anilor. El a dat asigurări că unul dintre obiectivele sale este acela de a depolitiza tot ce înseamnă management, exprimându-şi nemulţumirea faţă de modul în care în funcţii de conducere la unităţi sanitare sunt angajaţi oameni care „nu au nicio legătură cu partea medicală”.

„Este un obiectiv al meu de a depolitiza tot ce înseamnă management, am început cu o schimbare în organigrama Ministerului Sănătăţii, iar în următoarea lună vom vedea dispariţia unor direcţii, prin comasare, modificarea unor atribuţii (...), vor urma DSP-urile, iar în măsura în care legislaţia îmi va permite, poate nu acum, peste şase luni, voi trece şi la managementul spitalelor”, a spus Nelu Tătaru.

Ministrul spune că în această perioadă de pandemie, doar 15-20% dintre managerii spitalelor au putut gestiona criza. „Restul sunt oameni care au foarte puţină legătură cu ce înseamnă managementul unei unităţi sanitare, dar ce este mai rău, au pierdut legătura cu corpul medical. Am văzut un corp medical fără medicamente, fără echipamente, fără materiale sanitare, expuşi în prima linie, în vreme ce un manager raporta că stă foarte bine”, a spus Nelu Tătaru.

El a explicat de ce politicul are interes să acapareze sistemul medical: „Sunt tot felul de interese, la tot ce înseamnă angajări, la tot ce înseamnă achiziţii, doar partea medicală este lăsată la urmă. Şi atunci interesul politic este al clientelei de partid. Sunt făcute angajări ale unor oameni care nu au nicio legătură cu partea medicală. Şi asta o pot spune eu, care vin din sistem. Şi dintr-un oraş mic, nu dintr-un spital mare, cu sute de angajaţi”, a menționat Tătaru.

„Intenţia mea, odată ce vom reuşi să schimbăm legislaţia, este de a prelua coordonarea acestor spitale, aceşti manageri să fie evaluaţi anual, concursurile pentru manageri să se desfăşoare la nivelul Ministerului Sănătăţii, centralizat pentru fiecare regiune, pentru fiecare judeţ, dar să fie un examen corect. În acest moment nu putem vorbi de aşa ceva, când în consiliul local sau judeţean se face o comisie ca să îţi evalueze un om (...). E strigător la cer”, a subliniat ministrul Sănătăţii.

Lupta este pentru cu totul altceva decât pentru sănătatea oamenilor, a subliniat ministrul. El spune încă că gestionarea crizei coronavirusului s-a făcut grație unui corp medical care „cu toată această sărăcie și piedici și-a făcut treaba”.

Ministrul mai spune că este conștient că va fi atacat din toate părțile. „Lumea a uitat pandemia. A uitat că eram foarte puțini care mergeam prin țară și foarte mulți erau ascunși. Acum a apărut soarele. Au ieșit și ei. O întoarcem politic. Ce le pot spune e că ce am de făcut voi face!” - a promis ministrul. Asta, a adăugat el, „în măsura în care vom trece de niște alegeri parlamentare și vom schimba o majoritate din acest moment, care nu este pentru sănătatea românilor”.