Dependența de droguri – cum se manifestă şi care sunt stadiile ei

Drogurile sunt substanţe psihoactive care creează dependenţă fizică, psihică şi tulburări grave ale activităţii mentale, percepţiei şi comportamentului. Mulți oameni pot bea alcool, consuma droguri sau mânca zahăr și să nu devină dependenți de ele.

Dependența nu e un fenomen care îi lovește pe toți consumatorii. Consumul este o decizie personală, influențată de diferiți factori cum ar fi: preferințe personale, legalitatea, cultura unui loc; în timp ce dependența este mai degrabă o problemă medicală care se manifestă, chiar și în cazul drogurilor celor mai puternice, la o mică parte dintre consumatori, scrie ziarmedical.ro.

Dependența se instalează în momentul în care se realizează o combinație de 3 categorii de factori, acestea fiind: substanța– anumite substanțe dau mai repede sau mai ușor dependențe decât altele (halucinogenele nu dau, de exemplu, dependență, pe când heroina sau nicotina dau o dependență puternică). La fel și jocurile de noroc, care nu sunt o substanță, dar care acționează similar, sau chiar telefonul mobil ori jocurile video care au fost adăugate recent de OMS la dependențe.

Mediul este un al doilea factor. Anumite medii influențează evoluția spre dependență mai mult decât altele. Se știe că în mediile defavorizate sau perioade de criză economică crește consumul. Consumatorul este a treia categorie de factori. Anumite tipuri de personalitate pot sa fie predispuse la dependențe, de exemplu copilul cu ADHD poate dezvolta dependență când ajunge la vârsta adulta, sau cei predispuși genetic.

Ce schimbări se produc în creierul unui consumator de droguri?

Atunci când se produce instalarea dependenței de droguri (inclusiv etnobotanice), în creier au loc anumite schimbări. Aceste schimbări neurochimice din creier afectează capacitatea de stăpânire de sine și de luare a deciziilor. Consumatorii au un impuls puternic de a continua administrarea de substanțe , în ciuda răului provocat de droguri.

Dependența de droguri preia controlul repede asupra comportamentului , consumatorul având nevoie de cantități tot mai mari sau de substanțe tot mai puternice pentru a atinge efectul dorit. Adesea, în cazul persoanelor dependente, se recurge la comiterea de infracțiuni pentru procurarea drogurilor.

De câte tipuri sunt drogurile?

Majoritatea drogurilor cu efecte psihoactive pot fi împărțite în următoarele categorii: stimulente, depresive, opiacee (opioide) și halucinogene. Toate aceste tipuri de droguri provoacă dependență și au efecte nocive asupra creierului și a organismului uman.

Stimulente

Substanțele stimulente acționează asupra sistemului nervos central și sunt asociate cu stări de euforie și creșterea nivelului activităților mentale și a funcțiilor motorii. Printre exemple se numără: cocaina, crack, amfetaminele (speed), ecstasy (face parte și din categoria substanțelor halucinogene).

Depresive

Depresivele sunt substanțe chimice care încetinesc activitatea sistemului nervos central și reduc activitatea creierului, calmând stările de anxietate. Cele mai comune depresive sunt alcoolul si canabisul. Din aceeași categorie fac parte barbituricele si benzodiazepinele (de ex: valium, temazepam).

Opiacee

Opiaceele calmează durerea, au efect euforic și sedativ și pot provoca moartea sau coma, în doze ridicate. Exemple includ: heroina, morfina, opium, metadona, dipipanona, petidina.

Halucinogene

Drogurile halucinogene provoacă distorsionări în perceperea realității. Exemple: canabis, LSD, ecstasy, psilocybin (ciuperci halucinogene).

Etnobotanice

Etnobotanicele reprezinta un nou tip de drog, a cărui popularitate crește rapid în spațiul european. Acestea sunt produse dintr-o combinație de chimicale care se schimbă continuu. Pot fi cumpărate în mod legal pe piață și sunt vândute ca ,, îngrășământ pentru plante” sau ,, săruri de baie”. Pe etichetă sunt marcate ,,interzise consumului uman”. Aceste droguri pot avea efecte negative puternice asupra consumatorilor.

Cauzele și factorii de risc în dependența de droguri

Oamenii consumă astfel de droguri pentru a avea o nouă experienţă, din curiozitate, pentru că prietenii o fac, sau pentru a scăpa de plictiseală sau griji. Unele droguri sunt consumate pentru că schimbă starea de dispoziţie. De asemenea, a consuma droguri poate părea ceva distractiv şi la modă. Oamenii pot continua să consume droguri din plăcere, sau pentru că este caracteristic socializării şi culturii grupului din care fac parte. Acesta se numeşte consum recreativ de droguri.

Uneori, drogurile pot căpăta un rol major în viaţă. Acest lucru se poate întâmpla atunci când persoana trece prin probleme emoţionale, psihologice sau sociale. Unele droguri pot crea dependenţă sau adicţie fizică şi psihică, atunci când persoana nu mai are control asupra consumului de droguri şi nu mai poate funcţiona fără ele. Unele persoane consumă mai multe tipuri de droguri în acelaşi timp – acesta se numeşte policonsum.

Consumul mai multor tipuri de droguri este periculos deoarece efectele stupefiante precum şi efectele secundare ale acestora se combină. Policonsumul poate însemna şi consumul de droguri legale şi ilegale, cum ar fi drogurile consumate cu alcool. De exemplu, consumul de cocaină în combinaţie cu alcool determină creşterea riscului de aritmie şi atac cardiac şi poate cauza chiar moartea.

Care sunt stadiile dependenței de droguri?

O persoană trece prin trei faze atunci când dezvoltă o dependenţă şi fiecare dintre acestea sunt asociate cu activarea unor zone diferite ale creierului.

Prima fază a dependenței apare atunci când o persoană încearcă să consume un drog pentru prima oară şi descoperă că acea experienţă îl face să se simtă bine. În această fază se activează zonele asociate motivaţiei şi recompensei, care folosesc dopamina ca neurotransmiţător. Creşterea cantităţii de drog utilizat iniţiază un proces care schimbă maniera în care regiunile din această zonă a creierului interacţionează cu altele. Aceste schimbări sunt asociate cu alterări în conexiunile fizice şi funcţionale între celulele nervoase.

A doua fază a dependenţei apare atunci când drogul este folosit regulat şi implică schimbări în regiunile creierului corespunzătoare emoţiilor, incluzând creierul reptilian şi conexiunile lui primare. Aceste regiuni sunt schimbate într-o manieră ce apare a funcţiona „normal”, doar când drogul e prezent. Când drogul este absent, sistemul de procesare a emoţiilor trimite semnale de stres, care fac persoana să se simtă anxioasă şi inconfortabil. Practic, dacă în faza iniţială drogul este luat pentru a se simţi foarte bine, în această a doua fază, drogul devine necesar pentru ca persoana să se simtă în regulă cât de cât.

Pe măsură ce adicţia avansează spre a treia fază, alte regiuni ale creierului devin implicate (spre exemplu, cortexul prefrontal). Consumatorul devine preocupat de obţinerea drogului şi comportamentul este dominat de căutarea lui. În această ultimă fază, funcţiile cognitive ca memoria şi luarea deciziilor sunt grav afectate.