Dependența de fumat. Ce metode există pentru a renunța la fumat?

Majoritatea dintre noi, încă din copilărie am fost expuși actului de a fuma, inițial în mod pasiv când familia sau prietenii fumau, apoi activ. Deși vocea din capul nostru spune că e doar o singură țigară, apoi afirmă că ,,fumez doar la petreceri/ ieșiri/ când sunt stresat/ că e sesiune”, într-un final tot la dependență se ajunge, scrie ziarmedical.ro.

Ce conține o țigară!

Nicotină

Acetonă care se găseşte şi în soluţia pentru îndepărtarea ojei.

Acid acetic – folosit şi în vopseaua pentru păr.

Arsenic, o cunoscută otravă care ucide rozătoarele.

Benzen – utilizat în industria coloranţilor şi la fabricarea cauciucului sintetic. A fost asociat cu leucemia.

Butan, un combustibil.

Cadmiu, un metal utilizat la producţia bateriilor. Este toxic şi a fost asociat cu cancerul de plămâni şi prostată.

Monoxid de carbon, un gaz otrăvitor fără gust, fără miros, adesea fatal.

Formaldehidă, este utilizată pentru conservarea ţesuturilor moarte, în laborator. A fost asociată cu cancerul pulmonar.

Toluen, folosit pentru fabricarea vopselelor.

Naftalina, folosită la fabricarea vopselurilor, iar, în gospodării, la îndepărtarea moliilor.

Hexamina, întrebuinţată la aprinderea grătarului.

Cianură, o otravă cu efect letal rapid.

DDT, insecticid

Poloniu este un element radioactiv care cauzează cancer

Dependența este provocată de substanța numită nicotină, drog care intra în compoziția tutunului. Nicotina determină modificări la nivel cerebral, care provoacă o plăcere de moment. Tocmai această plăcere de scurtă durată este aceea care îi face pe oameni să își dorească să mai fumeze încă o țigară și apoi încă una. O persoană dependentă de nicotină are de-a face cu o serie de simptome neplăcute care sunt îndepărtate temporar prin fumat. Prezența nicotinei crește ritmul cardiac și stimulează secreția de dopamină la nivel cerebral. Dopamina, un neurotransmițator, joacă rol important în percepția plăcerii. Specialiștii sunt de părere că este nevoie de numai câteva secunde pentru ca nicotina să influențeze activitatea cerebrală.

Dependenţa emoţională şi mentală îngreunează încercarea de a sta departe de nicotină după ce te laşi. De obicei, fumătorii au nevoie de peste 10 încercări înainte să reuşească să renunţe la fumat pentru totdeauna.

Eşecul este de multe ori legat de debutul simptomelor de sevraj (iritabilitate, nervozitate, insomnie, constipaţie, tremurături, dureri de cap, stări de anxietate, deprimare) care durează în medie 1-3 săptămâni, dar sunt suficient de neplăcute încât să îl facă pe om să se reapuce de fumat. Ceea ce simte persoana când încearcă să se lase de fumat, ca idee generală, este opus de senzația pe care o dă fumatul unei țigări.

Dar acum vine afirmația: ,,Lasă că am mai văzut eu bătrâni care fumează și nu au făcut cancer? De ce aș face fix eu?”

Prima etapă pe care trebuie s-o realizezi ca să devii nefumător este să te gândești serios să te lași de fumat.

Pregătirea în vederea renunțării la fumat implică elemente practice. Nu este un test al voinței tale. Ea implică elaborarea unui plan. Alegerea zilei din care să nu mai fumezi. Și o modalitate de a te lăsa de fumat. Înseamnă să înțelegi de ce fumezi. Să cauți care sunt factorii din viața ta, adică prietenii, locul de muncă, examenele, stresul, o relație care te împing să fumezi. Este important să ceri sprijinul oamenilor din jurul tău și să îți susțină alegerea.

Mulți fumători doresc să se lase de fumat, dar nu știu cum să procedeze. Exista metode diferite de a te lăsa de fumat. Alege metoda care se potrivește cel mai bine modului tău de viață.

Renunțând la fumat, câștigi, pe lângă sănătate: mai mulți bani de cheltuială pentru tine, un miros mai plăcut al hainelor, al locuinței, al gurii, de asemenea gustul mâncării devine mai bun, se reduce stresul și anxietatea.

Ce metode există pentru a renunța la fumat?

Există mai multe tratamente disponibile pentru dependența de tutun. Cu toate acestea, această dependență poate fi foarte dificil de gestionat. Mulți utilizatori găsesc că, chiar și după ce a trecut pofta de nicotină, ritualul de fumat poate duce la o recidivă.

Patch-ul sau plasturele este cunoscut ca o terapie de înlocuire a nicotinei (NRT). Este un bandaj ca un autocolant mic, pe care îl aplicați pe braț sau pe spate. Patch-ul oferă un nivel scăzut de nicotină pentru organism. Acest lucru ajută la scoaterea treptat din corp a nicotinei.

Spray-urile cu nicotină și inhalatoarele pot ajuta la menținerea abstinenței prin pulverizarea în cavitatea bucală de doze scăzute de nicotină. Acestea sunt vândute în farmacii și sunt disponibile pe scară largă.

Abstinența este terapia care ajută utilizatorul să își schimbe gândurile despre dependența lui, lucrând la modificarea sentimentelor și comportamentelor care sunt asociate cu consumul de tutun. Terapia este un plus adus tratamentului biologic, ajută la pastrarea abstinenței și la schimbarea stilului de viață implementând un comportament pozitiv și ajutând la evitarea poftei de a fuma.

Ce schimbări se produc în corp după ce renunţi la fumat?

După 20 de minute de la ultima ţigară funcţiile inimii revin la normal după ce au trecut 20 de minute de la ultima ţigară. Circulaţia sanguină se îmbunătăţeşte şi creşte sensibilitatea resimţită la nivelul degetelor de la mâini şi picioare.

După 12 ore de la ultima ţigară nivelul monoxidului de carbon scade şi creşte nivelul de oxigen în corp. Acest lucru favorizează o detoxifiere a sângelui, astfel încât compoziţia lui revine la normal.

Între 2 săptămâni şi 3 luni de la ultima ţigară riscul de infarct scade semnificativ, iar simptomele de sevraj dispar. Circulaţia sângelui este tot mai bună, iar plămânii funcţionează din ce în ce mai bine.

Între 1-9 luni după ultima ţigară tusea persistenţă şi respiraţia şuierătoare dispar încet, pe măsură ce plămânii scapă de substanţele nocive acumulate prin fumat.

După un an de la ultima ţigară nevoia de a fuma dispare, iar pielea începe să capete strălucire şi să fie elastică. Riscul de boli de inimă este redus cu 50%.

După 5 ani de la ultima ţigară circulaţia sângelui revine la normal, iar riscul de accident vascular cerebral este la fel de diminuat precum cel a nefumătorilor. De asemenea, sistemul nervos şi cel imunitar încep să funcţioneze tot mai bine.

După 10 ani de la ultima ţigară riscul de cancer la plămâni este de două ori mai mic decât al unui fumător înrăit. De asemnenea, şi riscul de cancer la gură, gât, esofag, rinichi şi pancreas este mult mai redus.

După 15 ani de la ultima ţigară riscul de boli cardiovasculare şi de cancer este acum exact acelaşi cu al unui nefumător.