Deputatul Mihai Lupu, convins că USL trebuie să funcţioneze până în 2015

Candidat pentru încă un mandat pe Colegiul Uninominal 2,

Cu sau fără dragoste la mijloc între liberali şi social-democraţi, USL trebuie să reziste, este de părere deputatul PNL Mihai Lupu. El explică şi motivele, la fel cum explică şi alianţa PNL cu PDL din 2004, care a fost "un proiect bun" la vremea lui, menit să combată "derapajele" înregistrate în timpul Guvernării Adrian Năstase. Este una din concluziile unei discuţii cu parlamentarul Lupu, care va candida, în acest an, pentru încă un mandat în Parlamentul României. Deputatul a prezentat şi un scurt bilanţ al activităţii, proiecte şi planuri, a comentat şi aspecte punctuale-situaţia IMUM, cea de la Oil Terminal, precum şi rezultatul referendumului.

Reporter: Ce aţi făcut în ultimii patru ani şi de ce ar trebui să vă mai voteze oamenii pentru încă un mandat?

Mihai Lupu: Patru ani fără câteva luni. Voi spune ce am făcut eu şi atunci sigur că oamenii vor decide de ce ar trebui să mă mai voteze. Pe plan zonal, pe planul colegiului în care activez, am avut iniţiative prin care am venit în sprijinul comunităţii. La Medgidia, am venit în sprijinul parcului industrial IMUM, vorbim de parcul industrial pentru care s-a ajuns în faza de elaborare a PUZ-ului, sprijin primarul şi primăria în aceste demersuri. Pe plan social, în Medgidia am susţinut copiii olimpici, am susţinut şi fanfara şi festivalul, apoi problema veteranilor de război. Vreau să scot în evidenţă faptul că nu vorbim numai de proiecte individuale, ci şi de proiecte ale administraţiei publice locale, iar în zone unde am avut proiecte care s-au intersectat cu sfera decizională a politicului, am fost prezent. Un alt proiect pe care l-am susţinut la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost al primarului de la Crucea. Desigur, sunt şi alte lucruri, dar pe care prefer să nu le scot în evidenţă. Pe plan politic, au fost mai multe iniţiative, dar, nefiind la guvernare, nu am putut să le duc la bun sfârşit. Cel mai important proiect al meu de stimulare a economiei şi, iată că s-a implementat, este colectarea TVA-ului la încasare. Există şi o ordonanţă care generează discrepanţe, la achizţia de bunuri şi servicii, iar aici a existat o iniţiativă, dar nu am reuşit să impunem punctul nostru de vedere. Punctul meu de vedere, în acest context, se referea la protecţia agentului economic, în sensul că acum este favorizat cel mai mic preţ, fără a se ţine cont de criterii de performanţă. Aşa se face că au existat foarte multe lucrări care nu au mai fost duse la bun sfârşit şi au căzut în sarcina statului român, pentru că în multe cazuri era vorba de lucrări cu fonduri europene. De aici, aţi văzut şi acele deturnări de fonduri. Au fost licitaţii clar subevaluate, care nu au avut suport financiar.

Rep.: Şi cum s-ar schimba astfel de lucruri, ce propuneţi dumneavoastră în schimb?

M.L.: Am avut o iniţiativă prin care spuneam că nu preţul trebuie să fie criteriul determinant în atribuirea unei lucrări. Două elemente trebuie să fie luate în calcul: componenta performanţei şi profesionalismul firmei, pentru că o firmă când vine la 10 licitaţii, automat trebuie să aibă mai mulţi salariaţi decât celelalte, apoi ar fi vorba despre protecţia zonală a forţei de muncă, pentru a nu interveni dezechilibrul social. În Franţa de exemplu, o firmă zonală are 42% punctaj mai mare decât o firmă care vine din altă parte, tocmai în ideea de a păstra forţa de muncă din zona respectivă. Sigur, ar mai fi fost şi multe alte iniţiative care ar fi fost benefice pe segmentul acesta. Spre exemplu, am avut propuneri pentru dezvoltarea turistică şi promovarea potenţialului turistic: vorbim despre comuna Ghindăreşti, care ar trebui introdusă în traseul turistic şi am solicitat, la vremea respectivă, o strategie a Ministerului Turismului, dacă există o politică de punere în valoare a zonei respective. Din păcate, lucrurile astea nu s-au întâmplat. De asemenea, am cerut şi Ministerului Economiei dacă se are în vedere o strategie de valorificare a potenţialului...

Rep.: Asta se întâmpla, din ce spuneţi, până aţi ajuns la putere. Acum, ce faceţi?

M.L.: Da, dar vă spuneam, ca o retrospectivă a ceea ce am încercat să fac până acum, şi urmează să vă spun ce proiecte am şi de acum înainte. Pe acest raţionament, vă spun foarte clar că, împreună cu colegii mei, vom avea iniţiative, pentru că în Parlament trebuie să convingi cât mai multă lume să voteze. Iar în acest context nu pot să nu menţionez şi Legea energiei, care stabileşte clar drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi, şi am fost co-iniţiator al acestei legi. Au fost şi Legea insolvenţei, şi legea parteneriatului public-privat. Îmi doresc ca, în continuare, anumite proiecte pe care le inţiez împreună cu colegii mei să le implementăm în interesul cetăţeanului pe zona pe care sunt parlamentar. Am un obiectiv clar: punerea în valoare a potenţialului: resurse naturale de care se bucură zona respectivă şi resursa umană. Aici cred că, prin programe foarte bine puse la punct, poţi să atragi medici, toate categoriile socio-profesionale care sunt în beneficial populaţiei. Zona pe care o reprezint s-a dezvoltat foarte bine din punct de vedere al eolienelor, agricol.

Rep.: Să revenim, tot de pe zona dumneavoastră, la Medgidia. Nu înţelegem de ce nu s-a putut face nimic pentru IMUM.

M.L.: Am avut discuţii cu sindicatul, am avut şi o interpelare la preşedintele Agenţiei de Valorificare a Activelor Statului (AVAS). Din păcate, agenţia nu a înţeles, la vremea respectivă, impactul social asupra Medgidiei. Nu s-a aplecat cu o mai multă supraveghere asupra investiţiei şi a obiectivului economic. Au desemnat un lichidator care practic, în loc să găsească o formă de reorganizare a societăţii, s-a gândit că e mult mai uşor să o taie şi să o vândă pe nişte bani. Aici trebuia o politică foarte clară asupra impactului social, economic, fiindcă au fost lăsaţi oameni fără locuri de muncă, oameni care făceau utilaje agricole şi care chiar aveau şi comenzi la vremea respectivă.

Rep.: Dar cum s-a ajuns la o astfel de situaţie, ca societatea să fie preluată de nişte cetăţeni care nu au făcut nimic şi-au adus IMUM în starea actuală?

M.L.: Păi, asta spun: când tu eşti o instituţie abilitată (AVAS-n.r.), când ai în portofoliu o societate, trebuie să te gândeşti la un plan de investiţii şi să şi supraveghezi ce se întâmplă. A fost o lipsă totată de supraveghere a acestei privatizări. Nu vorbim numai de IMUM. La majoritatea întreprinderilor care au dispărut, nimeni nu s-a ocupat de post-privatizare, să vadă dacă au fost îndepliniţi exact indicatorii, să fie reziliat contractul dacă nu sunt îndepliniţi indicatorii preconizaţi în contractul de privatizare.

Rep.: În concluzie, la IMUM lucrurile rămân aşa, se taie tot şi adio întreprindere?

M.L.: Pentru IMUM am făcut o interpelare la AVAS. Dar, e foarte greu, acolo s-a ajuns deja la un stadiu foarte avansat de "defrişare" şi ar fi foarte, foarte greu ca acea întreprindere să fie pusă parţial pe picioare.

Rep.: Ce aţi recomanda localităţilor pe care le reprezentaţi, în ce sens să se îndrepte, din punct de vedere al investiţiilor?

M.L.: Energia verde spre exemplu. Celulele fotovoltaice vor lua amploare, pe lângă eoliene. Pentru celulele votovoltaice, în următorii patru ani, poate fi primit, pentru fiecare megawatt, se primeşte un bonus de 2 milioane de euro. De exemplu, eu, pentru Medgidia, am adus nişte investitori francezi care vor să investească. Sunt la faza de negociere cu primarul Marian Iordache.

Rep.: Dumneavoastră aţi fost director general al Oil Terminal. În momentul de faţă se discută despre managementul privat. Se impune în cazul de faţă, sau este doar o decizie care să arate că se înlătură implicarea politicului în numirea conducerii, dar de fapt jocurile sunt deja făcute?

M.L.: Se doreşte depolitizarea. Eu am fost patru ani de zile director, am avut şi performanţă, au fost şi salarii, şi profit. Nu însemna că nu era bun un manager că nu era privat. Acolo, tot ca manager privat lucrezi, fiindcă ai un acţionariat mixt. Se stabilesc nişte indicatori de performanţă, indiferent cine este director. Eu aveam urmăriţi indicatorii lunar, să se vadă dacă îi îndeplinesc. Practic, orice management pe care îl implementezi, este un fel de management privat. Singurul lucru pe care trebuie să îl facă acţionariatul este ca acest contract de performanţă să fie, lunar, analizat şi, dacă se constată că nu se respectă, să existe înlocuiri. Aici sunt indicatori foarte clari. După părerea mea, în cazul unor companii de o complexitate foarte mare, se impune scoaterea la concurs a acelor posturi sau să existe o firmă care să vină să spună care este drumul de urmat.

Rep.: Dar la Oil Terminal?

M.L.: La Oil Terminal, din ce cunosc azi, dacă se va aplica această politică de had-hunting, cu brio vor trece testul...

Rep.: Adică cei care sunt acum la conducere vor rămâne?

M.L.: Directorul general a fost şi înainte şi este foarte bun, directorul economic are o experienţă fabuloasă, directorul comercial la fel. Nu pot să comentez ultimii patru ani (când la conducere a fost un director general susţinut de PDL - n.r.), pentru că n-am fost eu acolo şi nu ştiu.

Rep.: Cum decurge coabitarea cu PSD la Constanţa? Lucrurile sunt roz sau sunt tensiuni, nemulţumiri, din partea unora care nu au ajuns pe funcţii, ori aşteptări prea mari, pretenţii din partea altora... Şi vă exemplific aici şi situaţia colegului dvs. Constantin Matei, care încearcă, din ce ştim, o nemulţumire fiindcă e presat de colegi de la PSD să facă schimbări pe la instituţia pe care o conduce. Ce îmi puteţi spune?

M.L.: Nimeni nu este fericit sau nefericit în totalitate. După părerea mea, aici trebuie judecat cu luciditate şi să existe negociere. Proiectul USL nu este unul doar pentru judeţul Constanţa sau alte judeţe din ţară. Este un proiect care ţine de politica naţională a României. Eu cred că trebuie repartizat proporţional, după cât merită fiecare. Poate nici PSD-ul nu este mulţumit, poate consideră că merită mai mult, având un preşedinte de Consiliu Judeţean, având primar...

Rep.: Bun, şi cum stabiliţi fiecare cât merită?

M.L.: Eu consider că trebuie să pui pe funcţii profesionişti. Dacă la PNL sunt mai buni profesionişti, trebuie să îi pui pe ei, dacă la PSD sunt mai buni - să îi pui de la ei. Eu aşa văd problema, nu pentru a mulţumi sau pentru a nemulţumi pe cineva. Trebuie să pui profesionişti, pentru că, dacă ei îşi fac treaba, ajută şi guvernarea, şi lumea e mulţumită, şi salariaţii, şi votanţii îţi acordă credit.

Rep.: Urmează discuţiile pentru parlamentare. Care sunt aşteptările PNL? Câte colegii vrea PNL Constanţa?

M.L.: Noi vorbim astăzi de confirmare. Vorbim despre parlamentarii care şi-au făcut treaba -gândiţi-vă ce presiuni au fost pe noi, şi la moţiuni de cenzură, şantaj de a trece de o parte în alta. Aşa cum s-a discutat şi la centru, parlamentarii actuali îşi păstrează colegiile. Mai departe, se face evaluare în funcţie de câţi primari şi câţi votanţi sunt şi se vor repartiza colegiile pentru optimizarea voturilor. Pentru că dacă PSD sau PNL pune un candidat pe un colegiu şi pierde, atunci USL pierde un vot. După părerea mea, se va face o evaluare. Sunt convins că nu toată lumea va fi mulţumită, pentru că aşa e în alianţă.

Rep.: Dar, din discuţiile de la partid, la câte colegii vă aşteptaţi? Totalul, în afară de parlamentarii PNL deja în funcţii.

M.L.: S-a făcut o simulare, dar se discută, se face o evaluare la nivelul ţării... Posibil să avem 50 la 50%, la deputaţi. La Senat, lucrurile sunt aproape clare, îl avem şi pe domnul Mircea Banias, care a venit la PC. Pe cine să mai punem?

Rep.: Aşadar, senatorul Banias şi-a asigurat colegiul.

M.L.: Eu spun cum e protocolul, ce au spus cei doi preşedinţi (PSD şi PNL).

Rep.: Mi-aţi spus, la un moment dat, că sunteţi ferm convins că USL va funcţiona până în 2015...

M.L.: Este necesar să funcţioneze până în 2015, pentru că trebuie să fie armonizată legislaţia cu UE, să ai o guvernare cu susţinere în Parlament...

Rep.: Adică USL va fi la Guvernare şi după parlamentare?

M.L.: Din tot ce văd sondaje , nu văd altceva. Eu cred în acest USL pentru că este necesar, pentru că s-a dovedit că este puternic... Şi iată că anumite evenimente ne-au confirmat că ne putem baza pe această construcţie, la locale de exemplu...

Rep.: Da, la locale, după care a urmat referendumul, care este un eşec pentru USL, a arătat foarte rău rezultatul pentru dvs.

M.L.: Ba eu cred că a arătat foarte bine. Şi am să vă explic de ce, bazându-mă pe cifre şi spunându-vă că nicăieri nu este acel prag de 50% pentru validare...

Rep.: De ce l-aţi acceptat acel prag?

M.L.: Imediat vă spun. Să vă explic cu cifre: dacă facem o comparaţie între 4,5 milioane care ne-au votat pe noi şi 7,5 milioane care au venit la vot, la iniţiativa noastră, înseamnă că este un proiect bun. Cât priveşte presiunile şi pragul, eu o repet: nu am pregătit foarte bine legislaţia şi nu am crezut - poate a fost naivitate - că pot fi atât de multe instituţii care pot fi controlate şi manipulate.

Rep.: Sau poate nu v-aţi imaginat că sunt lideri europeni care să îl susţină pe Traian Băsescu?

M.L.: Nu, ei au fost manipulaţi. Gândiţi-vă, să spună un preşedinte de stat ceva, cum s-a spus despre lovitura de stat, nimeni nu îşi imaginează că nu este adevărat. Este preşedinte de stat. Nu poţi să îi acuzi pe ceilalţi oameni, care sunt de bună credinţă, că sunt partizani. Nu, ei au spus: un preşedinte ne spune... Asta este ideea. Dacă vorbim de moralitate în politică, de acolo, de sus, trebuie să pornească. Au votat mai mulţi să plece acasă, decât să fie preşedinte, clar, trebuie să plece. De aici trebuie să pornească moralitatea în politică.

Rep.: Ce faceţi cu guvernarea? În toată gâlceava politică pare că nu se vede nimic constructiv.

M.L.: Chiar recent am avut cu cineva o discuţie pe tema asta. Vorbeam de Hidroelectrica şi am zis că mai bine ar fi să oprim, să vedem ce e cu societatea asta, cine fură, dacă e bună, să facem o analiză economică, să vedem dacă rentează. La fel se va întâmpla la fiecare segment, şi la Ministerul Dezvoltării, să verificăm cât de rentabile sunt anumite investiţii. Trebuie făcută o analiză foarte clară. Este, aşadar, o perioadă de analiză a surselor de venituri şi cheltuieli. Nu poţi să te duci mai departe spunând: merge şi aşa. (...)

Rep.: Un discurs frumos, parcă aşa aveaţi şi când eraţi cu PDL-ul la guvernare.

M.L.: Păi, asta este viziunea noastră, a liberalilor, niciodată nu ne-am schimbat. La vremea respectivă (când PNL a fost în alianţă cu PDL -n.r.) a fost un proiect bun, pentru că şi atunci erau derapaje. Aduceţi-vă aminte ce derapaje totalitariste erau cu Adrian Năstase... Se sufocase economia, presa ştiţi că era controlată. Într-o situaţie similară se ajunsese şi acum, cu actualul preşedinte.

Alexandra ANTON