Descoperirea de petrol şi gaze pe platoul românesc al Mării Negre poate impulsiona relaţiile economice cu Rusia

În exclusivitate pentru "Replica", Excelenţa Sa, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, Mikhail Reva:

Rusia marchează, peste puţin timp, Ziua Unităţii Naţionale. Cu această ocazie, Excelenţa Sa, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, Mikhail Reva, a acceptat să acorde un interviu cotidianului "Replica", explicând cu această ocazie atât însemnătatea zilei de 4 noiembrie, dar şi cum vede domnia sa relaţiile bilaterale româno-ruse.

Reporter: Pe data de 4 noiembrie, sărbătoriţi Ziua Unităţii Naţionale. Vă transmitem, şi noi, cu această ocazie, cele mai alese gânduri. Spuneţi-ne ce semnifică această zi şi, de la înfiinţarea Consulatului General la Constanţa, de câte ori a fost marcată această zi în judeţele cuprinse în districtul consular?

Excelenţa Sa, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, Mikhail Reva: Vă mulţumesc. Ziua Unităţii Naţionale este o sărbătoare foarte recentă. Ea a fost instituită prin Decretul Preşedintelui Federaţiei Ruse în decembrie 2004 şi este sărbătorită în fiecare an începând cu anul 2005. Sărbătoarea de la 4 noiembrie a fost stabilită pentru a comemora evenimentele din anul 1612, când oştile naţionale conduse de Kuzma Minin şi Dmitri Pojarski au eliberat Moscova de sub ocupaţia polonezilor, care intenţionau să instaleze pe tronul rus un prinţ catolic. Aceste evenimente sunt legate şi de sfârşitul "vremurilor tulburi" din Rusia şi de instalarea dinastiei Romanovilor. Lecţia istorică din anul 1612 a demonstrat că unitatea poporului joacă un rol cheie în depăşirea pericolelor care ameninţă statul.

Acest eveniment a fost marcat în fiecare an şi la Constanţa. Au fost organizate expoziţii de fotografii, concerte festive împreună cu Comunitatea ruşilor lipoveni şi cu instituţiile de învăţământ.

Rep.: Anul acesta, cum veţi marca această zi deosebită şi ce mesaj transmiteţi cu această ocazie poporului român, dar şi concetăţenilor dumneavoastră?

Mikhail Reva: Nici în acest an evenimentul respectiv nu va trece neobservat. Sunt planificate acţiuni comune împreună cu Universitatea Andrei Şaguna, la care vor participa studenţi şi reprezentanţi ai cadrelor didactice. În cadrul clubului academic româno-rus, va avea loc o lecţie deschisă dedicată acestei zile, studenţii vor interpreta cântece ruseşti, vor recita versuri ale poeţilor ruşi. De asemenea, va fi pregătită o expoziţie de fotografii. În această zi aş dori să urez poporului român şi compatrioţilor mei care locuiesc în ţara dumneavoastră pace, armonie, prieteni de nădejde, un optimism inepuizabil şi o prosperitate stabilă.

"Partea română declară că are aceleaşi interese ca Rusia. Aş dori ca aceste lucruri să fie confirmate întotdeauna şi în practică"

Rep.: Totodată, profităm de ocazie pentru a vă întreba dacă, în ultima perioadă, relaţiile din România şi Rusia s-au îmbunătăţit, având în vedere noul Guvern şi context politic din ţara noastră şi cum vedeţi evoluţia relaţiilor dintre cele două ţări, în perspectivă?

Mikhail Reva: Relaţiile diplomatice dintre ţările noastre au fost stabilite încă de la sfârşitul secolului 19, ceea ce înseamnă că legăturile reciproce ale ţărilor noastre au o istorie bogată. Baza juridică a dezvoltării relaţiilor reciproce bilaterale dintre România şi Rusia este Tratatul de prietenie şi colaborare semnat în iulie 2003. Rusia este interesată în menţinerea unui dialog pragmatic cu România, în dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale, în extinderea colaborării şi în alte domenii. Partea română declară de asemenea că are aceleaşi interese. Aş dori ca aceste lucruri să fie confirmate întotdeauna şi în practică. Sunt convins că relaţiile de bună vecinătate şi înţelepciunea vor prevala întotdeauna în dialogul interstatal spre binele popoarelor ţărilor noastre. În cazul în care vom menţine şi vom consolida această abordare în relaţiile bilaterale, perspectiva acestora va fi încurajatoare.

Rep.: Anul acesta, în România vor avea loc alegeri parlamentare. Depinde de rezultatul acestora îmbunătăţirea relaţiilor dintre Rusia şi România? Ce fel de guvern al României credeţi că ar putea pune mai multă armonie în relaţiile bilaterale?

Mikhail Reva: Apropiatele alegeri reprezintă cu siguranţă un eveniment important în viaţa României. Despre calea spre o mai bună armonie între ţări am vorbit mai înainte. Repet - eu consider că gândirea politică înţeleaptă, pragmatismul, constructivismul şi voinţa politică se îndreaptă în mod constant în această direcţie. Nu am nici o îndoială că alegătorii români îşi vor face alegerea lor şi, indiferent de rezultate, Rusia o va trata cu mare respect.

"În ciuda faptului că filmele care rulează în România sunt preponderent de producţie americană, spectatorul român este interesat şi de renumitele filme ruseşti"

Rep.: Pe planul relaţiilor economice şi culturale, de educaţie, ce paşi înainte au fost înregistraţi între cele două ţări?

Mikhail Reva: Este evident, că nici pe departe nu a fost epuizat întregul potenţial pentru dezvoltare a parteneriatului dintre ţările noastre. Cele două ţări au un număr mare de puncte de interes comun în diverse domenii. Este necesară acordarea unei atenţii speciale dezvoltării relaţiilor economice. De exemplu, este cunoscut faptul că societatea "Lukoil Overseas", din cadrul "Lukoil", a început prospecţiunile seismologice şi cercetarea a două perimetre ale platoului românesc al Mării Negre, ceea ce va permite extinderea considerabilă a domeniului cooperării economice. O componentă importantă este, de asemenea, participarea ţărilor noastre în Organizaţia pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, dar trebuie totuşi remarcat faptul că activitatea în acest domeniu necesită dezvoltarea în continuare. Până în prezent se menţine orientarea evidentă spre exporturile ruseşti de materii prime în România, ponderea cea mai mare având-o petrolul, gazele naturale şi cărbunele. România continuă să livreze în Rusia anumite tipuri de mijloace de transport, maşini, utilaje, precum şi medicamente, mobilă şi produse ale industriei textile. Relaţiile dintre ţările noastre se dezvoltă şi în multe alte domenii. Destul de recent, de exemplu, a avut loc la Constanţa reuniunea XVII-a a Comisiei bilaterale a istoricilor din Rusia şi România, unde a avut loc un dialog ştiinţific constructiv între cele două părţi, pe probleme dificile. Astfel de conferinţe sunt organizate de ani de zile, alternativ, pe teritoriul unuia sau a celuilalt stat, având o contribuţie deosebită la dezvoltarea relaţiilor bilaterale. În octombrie 2012, s-au desfăşurat la Moscova şi Sankt Petersburg "Zilele culturii spirituale româneşti în Rusia". Evenimentul a constituit o mare oportunitate pentru cunoaşterea mai largă şi aprofundată a nivelului de dezvoltare a artei clasice în ţara dumneavoastră şi a reprezentat un răspuns adecvat la "Zilele culturii spirituale ruseşti" organizate înainte de aceasta în România. În ciuda faptului că filmele care rulează în România sunt preponderent de producţie americană, spectatorul român este interesat şi de renumitele filme ruseşti. O confirmare elocventă a acestui fapt a reprezentat-o succesul Festivalului Filmului Rus în România, precum şi Festivalul filmelor de animaţie pentru copii.

Rep.: Ce oportunităţi de afaceri îi atrag pe investitorii români în Rusia, potrivit datelor pe care le deţineţi? Respectiv, ce îi atrage pe oamenii de afaceri ruşi în România? Recent a fost anunţată descoperirea unor rezerve mari de petrol şi gaze pe platoul românesc al Mării Negre. Cum influenţează aceste rezerve relaţiile dintre Rusia şi România?

Mikhail Reva: Astăzi, Rusia se află într-o etapă foarte importantă de dezvoltare economică, investind sume mari în dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Se desfăşoară în ritm intens pregătirile pentru Jocurile Olimpice de la Soci din 2014, care reprezintă o imensă sursă de venituri, inclusiv pentru investitorii români. Conform datelor existente, pot spune că investitorii români sunt atraşi de domenii de activităţi, precum construcţiile, industria petrolului si industria chimică. Oamenii de afaceri ruşi se orientează spre siderurgie şi metalurgia neferoasă, spre sectorul petrolier. Descoperirea de petrol şi gaze pe platoul românesc al Mării Negre poate contribui la dezvoltarea unor relaţii economice mai strânse în domeniul extracţiei şi prelucrării materiilor prime, precum şi în sectorul energetic. Acest lucru ar putea da un impuls investiţiilor în economia românească de către oameni de afaceri ruşi. Iar exemplul de mai sus privind participarea "Lukoil" în cadrul proiectelor de pe platoul românesc al Mării Negre este o dovadă elocventă în acest sens.

Rep.: Cum vede Rusia tensiunile dintre Turcia şi Siria? Dar dintre Israel şi Iran?

Mikhail Reva: Încă de la începutul crizei din Siria, Rusia a promovat o politică de soluţionare cât mai urgentă a situaţiei acute apărute în această ţară prin stabilirea unui dialog între sirieni. În acest sens Rusia pune accentul pe faptul că numai sirienii înşişi pot lua decizii vitale pentru ţara lor. Intervenţia unor terţe ţări în treburile unui stat suveran constituie o încălcare gravă a dreptului internaţional, care poate avea consecinţe imprevizibile atât pentru aceste ţări, cât şi pentru pacea şi stabilitatea în regiune. Rusia este adepta soluţionării oricărei crize pe cale diplomatică.

"Amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă nu a adus mai multă încredere în relaţia dintre ţările noastre"

Rep.: Scutul anti-rachetă amplasat în România, continuă să fie un motiv de îngrijorare pentru ţara dumneavoastră?

Mikhail Reva: Continuă să se menţină diferenţa fundamentală dintre părţi privind problema securităţii în regiunea Mării Negre. Semnarea de către România în anul 2011 a tratatului cu SUA pentru amplasarea pe teritoriul său a unor elemente ale scutului antirachetă nu a adus mai multă încredere în relaţia dintre ţările noastre. Noi nu putem decât să fim îngrijoraţi de faptul că SUA continuă să ia decizii cu privire la scutul antirachetă fără a ţine seama de părerea şi de interesele părţii ruse. Nu avem nevoie de declaraţii gratuite, precum că sistemul de apărare antirachetă nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia, ci de garanţii juridice clare, pe care noi încă nu le-am primit. În acest sens, Rusia va fi obligată să reacţioneze pentru a reduce la maximum riscurile potenţiale legate de amplasarea de scuturi antirachetă, care afectează echilibrul de forţe în regiune şi securitatea ţării mele.

Rep.: Pentru că sunteţi consul general la Constanţa, ce impresie v-a făcut oraşul nostru până în prezent? Este Dobrogea, aşa cum ne place nouă credem, un exemplu de bună coabitare între naţionalităţi şi etnii?

Mikhail Reva: Eu sunt Consul General al Rusiei la Constanţa de 2 ani şi vreau să remarc că această ţară, precum şi regiunea Dobrogea, au o istorie foarte bogată, aici trăiesc oameni deschişi cu o inimă curată şi bună. Această regiune este cunoscută ca o zonă cu o populaţie diversă, cu minorităţi naţionale, cum ar fi ruşii lipoveni, turcii, tătarii, romii şi altele. Acestea se remarcă prin coloritul lor naţional, tradiţii şi obiceiuri, precum şi prin religie. Cu toate acestea, aceşti oameni pot trăi fără conflicte şi ostilitate, atât între ei cât şi cu naţionalitatea majoritară, ceea ce, desigur, prezintă un interes deosebit. Faptul că Dobrogea este un model unic de asemenea coexistenţă, este cunoscut nu numai în România, dar şi dincolo de graniţele sale, iar eu împărtăşesc pe deplin acest punct de vedere.

Alexandra ANTON