DEZASTRUL de la ghene! Scormonitorii din tomberoane, ATENTAT LA SĂNĂTATE PUBLICĂ!
DEZASTRUL de la ghene! Scormonitorii din tomberoane, ATENTAT LA SĂNĂTATE PUBLICĂ!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestConstănţenii reclamă, cine intervine?!
Constănţenii reclamă, cine intervine?!
Că este vară sau iarnă, dimineaţă sau amiază, nu are nici o importanţă pentru „scormonitorii” tomberoanelor de pe raza municipiului Constanţa. Cotidianul „Replica” a atras atenţia asupra acestui fenomen, iar de dată recentă firma de salubrizare Polaris M Holding a lansat o campanie de conştientizare a populaţiei cu privire la vandalizarea platformelor de gunoi din oraş. Facem precizarea că, pe raza municipiului Constanţa sunt peste 440 de platforme de gunoi, iar multora dintre ele le dispar, periodic, încuietorile – tot „graţie” acţiunilor celor care caută în gunoaie, lăsând în urma lor un adevărat dezastru. În afară de mizerie şi riscul de îmbolnăvire cauzat de împrăştierea deşeurilor menajere, s-a împământenit convingerea că nimeni nu le poate face respectivilor nimic sau că... „lasă să trăiască şi ei”! Greşit şi una, şi alta.
Mai exact, conform legii serviciului de salubrizare a localităţilor 101/2006, art 2. punctele 9 şi 10, constituie infracţiune de furt preluarea deşeurilor din containere de către oricare altă persoană, cu excepţia operatorilor licentiaţi care au primit delegarea serviciului de salubrizare, în cazul de faţă – Polaris M Holding: „Preluarea deşeurilor din recipientele şi/sau containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licenţiaţi pentru prestarea activităţii în aria de delegare respectivă constituie infracţiune de furt şi se sancţionează potrivit legii”. Însă, acţionează cineva pentru stoparea fenomenului atât de deranjant? Cei care au competenţă să acţioneze şi să sancţioneze astfel de fapte sunt Poliţia Locală şi Poliţia naţională.
Constănţenii – revoltaţi. Ce face Poliţia?
În cazul Poliţiei naţionale, din discuţiile cu cetăţenii revoltaţi că periodic calcă prin gunoi şi dau nas în nas cu căruţaşii care adună PET-uri din gunoi sau chiar resturi de mâncare, situaţia nu se prezintă tocmai încurajator. (Notă: conform unor calcule, PET-urile şi sticlele goale vândute de cei care le scot din gunoaie aduc, lunar, unei persoane, 2 mii de lei – „la negru”). „Am sunat de mai multe ori la Poliţie, la Secţia 5, pentru a reclama că în zona Far sunt ţigani care răscolesc prin gunoaie şi împrăştie resturile menajere pe jos. De câteva ori am fost luat în derâdere. O dată au trimis un echipaj, probabil exasperaţi de telefoanele mele. Dar aşa ceva nu se poate. M-am luat şi de respectivii indivizi care aruncau gunoiul pe jos şi m-au înjurat. Dacă mai insistam, cred că luam şi bătaie. Altă dată, am nimerit pe unii care, deşi m-au înjurat printre dinţi, s-au prefăcut că pun gunoiul înapoi”, a declarat Marius Ş., un constănţean care locuieşte în zona Far. „I-am văzut de multe ori răscolind gunoiul. Şi? Le face cineva ceva? Lasă o mizerie de nedescris în urma lor, ne îmbolnăvim şi noi, se îmbolnăvesc şi ei. Vin cu căruţele murdare, aruncă pe jos resturile alimentare, să scoată PET-uri şi sticle goale. E absolut dezgustător”, ne-a declarat şi o constănţeancă din zona Poarta 6. „Este un atentat la sănătatea publică. Locuiesc la un bloc din imediata vecinătate a platformei de gunoi, îi văd când vin şi răscolesc gunoiul, îl dau pe jos, îl mai ia şi vântul... Nu se poate aşa ceva!”, a comentat şi o altă constănţeancă, Ana C., care locuieşte pe strada Gheorghe Marinescu din zona CET.
Ce spune Poliţia Locală
În schimb, Poliţia Locală susţine că a acţionat pe linia combaterii fenomenului, pe parcursul anului 2016 fiind aplicate 15 sancţiuni! Foarte puţine, în condiţiile în care zilnic există persoane care răvăşesc gunoaiele, împrăştiindu-le pe jos, fără ca mulţi dintre noi (căci la respectivii chiar nu avem pretenţii) să conştientizăm ce pericol există din punct de vedere al sănătăţii! Însă, reprezentanţii Poliţiei Locale au şi o explicaţie: abia din luna octombrie a anului trecut au fost angajaţi mai mulţi oameni, care să facă faţă avalanşei de probleme cu care se confruntă municipiul Constanţa, şi astfel să poată răspunde şi sesizărilor privind „scormonitorii” în gunoaie.
„Acţionăm la sesizări sau din oficiu. În 2017, de la începutul anului şi până în prezent, au fost aplicate 10 sancţiuni pe această linie. Un exemplu este Aleea Berzei, unde ne-am sesizat ca urmare a unui articol apărut în Replica. La o altă sesizare gestionată de noi am constatat că lipsea încuietoarea de la platforma de gunoi şi am anunţat firma de salubritate”, au precizat reprezentanţii Poliţiei Locale. Aceştia au menţionat că acţiunile lor, din acest punct de vedere, sunt reglementate prin HCL 184/2013, în care se specifică, la articolul 5, că este contravenţie la normele privind salubritatea, menţinerea curăţeniei şi protecţia mediului: „răscolirea gunoiului din containere sau locuri special amenajate de către persoanele fizice, în scopul recuperării unor obiecte, materiale reciclabile, hârtii, resturi alimentare etc.” (punctul 2 din articolul anetrior menţionat – n.r.). Amenda contravenţională este cuprinsă între 400 şi 800 lei.
Precizări ale Polaris M Holding
Conform Directivei europene nr 2008/98/CE, cu privire la gestionarea deşeurilor, firmele de salubrizare au obligaţia legală de a atinge ţintele de reciclare şi reutilizare a deşeurilor de minimum 50% din masa totală de deşeuri reciclabile, precum hârtie, plastic, sticlă şi metal (legea 211/2011). „Din păcate, atingerea ţintei de reciclare până în anul 2020, care presupune că doar jumătate din cantitatea de deşeuri colectată să mai fie depozitată la groapa ecologică, este pusă în pericol de anumiţi cetăţeni care fură zilnic cantităţi foarte mari de deşeuri reciclabile, cu scopul de a-l vinde, scoţând astfel din fluxul real al deşeurilor, fracţia reciclabilă. Neatingerea ţintelor atrage după sine sancţiuni financiare importante suportate de administraţiile locale”, precizează firma de salubritate.
Din punct de vedere al sănătăţii publice:
Persoanele care scormonesc în containerele pentru deşeuri atentează asupra sănătăţii publice a constănţenilor deoarece prin „intervenţia” acestora se pune în pericol controlul asupra colectării deşeurilor. Aceştia sparg încuietorile platformelor pentru a pătrunde în interiorul acestora, apoi încep să arunce deşeurile pe jos, în încercarea lor de a căuta deşeuri reciclabile. Din păcate, după ce-şi termină treaba, lasă în urma lor deşeuri pe jos, uşile platformelor deschise, deşeurile sunt luate de vânt ăi, astfel, se creează o serie de acţiuni în lanţ care periclitează sănătatea populaţiei. Aceste persoane care scormonesc prin deşeuri îşi periclitează propria sănătate deoarece contactul direct cu deşeurile îi pot infecta cu diverse boli pe care le pot transmite şi altor persoane. De asemenea, împrăştierea deşeurilor pe lângă platformele de colectare, poate duce la o serie de evenimente neplăcute: îmbolnăvirea copiilor care se joacă în zonă, având în vedere contactul direct cu deşeurile, prezenţa câinilor comunitari şi a rozătoarelor care intră în platforme, trag de deşeuri şi care pot împrăştia diferite boli, mai atrage atenţia Polaris M Holding.
„Vandalizarea platformelor anulează scopul pentru care acestea au fost create, acela de a împiedica împrăştierea deşeurilor prin oraş, de a proteja sănătatea populaţiei şi de a nu afecta estetica urbană. Estetica urbană este grav afectată. Colectarea deşeurilor trebuie să se realizeaze în condţtii de protecţie pentru mediul înconjurator şi pentru sănătatea populaţiei şi de aceea numai operatorul de salubritate licenţiat este autorizat să colecteze deşeurile, conform legii. Accesul colectorilor neautorizaţi în interiorul platformelor de depozitare a deşeurilor, este strict interzis. Aceste persoane acţioneaza în mod organizat şi sustrag deşeurile reciclabile din containere amplasate de firma Polaris M Holding pe domeniul public. Aceştia îşi continuă “munca” nestingheriţi de ani întregi deoarece Polaris nu are autoritatea necesară de a lua măsuri împotriva acestor răufăcători care distrug proprietatea publică”, mai arată firma de salubritate.
VIDEO:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News