Dezbatere cu uşile închise, despre gazele de şist; protestatarii bruscaţi au sunat la 112!

Chevron, demonstraţie de "transparenţă" la Constanţa

Termenul de dezbatere publică în România începe să devină doar un text într-o carte pe care unii încă o mai numesc Constituţie. Lacunele mai mult sau mai puţin intenţionate în privinţa informării corecte a publicului, din partea ambelor tabere, se reflectă şi la Constanţa. Vineri, 8 noiembrie, mai mulţi specialişti au prezentat avantajele explorării gazelor de şist în Dobrogea, în cadrul unei conferinţe încheiată cu scântei, la Universitatea "Andrei Şaguna". De la locuri de muncă, la investiţie de viitor sau de la riscuri de mediu la interese economice străine, personalităţi marcante au încercat să-i convingă pe studenţi de avantajele explorării gazelor de şist.

Toate bune şi frumoase până în primele secunde ale începerii evenimentului. Deşi despre organizarea evenimentului a aflat toată lumea, organizatorii au "tras obloanele" şi au interzis accesul persoanelor care nu figurau ca studenţi ai instituţiei sau nu beneficiau de invitaţie, momentul fiind presărat cu o coadă de toată frumuseţea şi multe persoane dezamăgite, pentru că nu au putut participa la dezbatere. Momentul a marcat apariţia protestatarilor. Aproximativ 10 persoane s-au adunat în faţa Universităţii şi au criticat modul de abordare a tentativei de informare în privinţa exploatării gazelor de şist. De altfel, s-a sunat şi la 112, la un moment dat, protestatarii susţinând că au fost bruscaţi! A ieşit un adevărat circ la intrarea în universitate, jurnaliştii ieşiţi până afară având probleme în a mai intra pentru a-şi recupera lucrurile lăsate în sala unde avea loc aşa-zisa dezbatere.

Preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Ecologist Român, Dumitru Bădrăgan, care a dorit să participe la eveniment, a declarat pentru "Replica": "Considerăm că este necesară o dezbatere publică. O anumită instituţie a anunţat că astăzi se organizează... cum să-l mai numesc eu acum? Colocviu? Şedinţă de informare? Din păcate, am avut surpriza să constatăm că nu se permite accesul şi nu ni se permite să asistăm la această prezentare, cum s-o numi ea. Una e pe afiş, alta se întâmplă în sală. Dezbaterea publică este organizată cu participarea Instituţiei Prefectului, Agenţiei de Mediu, a celor care au opinii pro sau contra, astfel încât să avem informaţii din ambele părţi. Concluzia o trage cel care participă. În condiţiile în care selectezi la intrare şi nu permiţi accesul celor care au o opinie, atunci săvârşeşti o gravă discriminare în ceea ce priveşte accesul la informaţie", a susţinut ecologistul.

Cine ia mai multă "şpagă" de la Chevron?

Cunoscut graţie prezenţelor sale constante la protestele din Constanţa, Sorin Belu, din partea asociaţiei Baricada Verde, a fost mai vehement în declaraţii şi a solicitat o "informare corectă" a cetăţenilor în privinţa exploatării gazelor de şist: "Am aflat de acest eveniment, care era public iniţial. S-au răzgândit şi a devenit unul privat. Este un eveniment prin care vor să dezinformeze studenţii. Au chemat, pe lângă reprezentanţi ai Chevron, şi câţiva lobby-işti. Dacă este dezbatere publică, se acceptă păreri pro şi contra sau persoane neutre, care pot să spună despre ce este vorba. Aşa, putem şi noi să aducem doar oameni care gândesc ca noi şi nu ar fi corect. Nu ne opunem exploatărilor gazelor de şist, ci suntem împotriva procedeului. Şi în America şi în Canada sunt probleme mari cu gazele de şist. 14 state au interzis exploatarea şi, chiar în săptămâna asta, patru oraşe au organizat referendum-uri pe această temă şi, evident, au interzis exploatarea. Este o problemă că nu se spune adevărul. Locuri de muncă, energie, dar nu se spune sătenilor că, după prospecţiuni, se vor instala sonde care vor provoca cutremure sau vor crea probleme în pânza freatică în zonele vizate. Avem informaţii doar dintr-o singură direcţie, nu din ambele tabere", a declarat Belu. De partea cealaltă, experţii participanţi la evenimentul din cadrul Universităţii "Andrei Şaguna" nu s-au lăsat mai prejos. Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Constanţa, Mihai Daraban, îşi exprimă nedumerirea cu privire la organizarea protestelor pe teme precum Roşia Montană sau exploatarea gazelor de şist, în contextul în care tematici care ne afectează în mod direct nu mobilizează atât de mulţi entuziaşti. În cadrul conferinţei, Daraban a declarat pentru studenţi: "Există o emulaţie deosebită cu Roşia Montană şi gazele de şist. Sunt oameni care nu ştiu unde e Roşia Montană, de exemplu. De aceea zic să nu mergem pe bază de impuls. Chiar dacă primiţi o informaţie, încercaţi să o descoaseţi. Comentarii pro sau contra, încercaţi întotdeauna să înţelegeţi că sistemul ăla mioritic nu merge. Vă rog să fiţi foarte lucizi cu dumneavoastră înşivă. Cât despre cei care protestează într-una, nu mai poţi să ai o părere, pentru că ai luat şpagă. Eu ce pot să zic? Şi eu zic de ei că iau la fel (şpagă -n.r.)". Mai vehement a fost rectorul Universităţii "Andrei Şaguna", prof. Aurel Papari: "Dom'le, nu vine americanul să înţepe pământul pe care l-a apărat Ştefan cel Mare. Trebuie receptivitate. Să dezbatem pe argumente, o parte din protestatari sunt manipulaţi. Nu inconştient, ci conştient şi cu interes. Sigur că, în ciuda argumentelor tehnice şi economice relevante prezentate astăzi aici, care clarifică problema, sunt de acord. OK, accept părerile protestatarilor, care nu vor, dar să plătească ei 30% din factură. Bine, nu vrem comoara. Atunci, să plătească ei factura. Acceptăm comentarii din partea oamenilor de specialitate. Nu a tuturor sau a celor care nu ştiu. Cum ar fi părerea mea. Eu sunt doctor de nebuni. Hai să ascultăm deştepţii, să ne obişnuim să ascultăm specialişti. În general, prin educaţia noastră, românul nu recunoaşte. El ştie. El are păreri. De multe ori, contra", a concluzionat Papari.

Ce spune Purica, expert pentru energie şi mediu în Academia Română, despre gazele de şist

Rectorul universităţii, prof. Aurel Papari, a "dat tonul" galeriei de experţi, sosiţi la eveniment pentru a încerca să îi convingă pe studenţi, cu argument economice şi geopolitice, de avantajele exploatării gazelor de şist. Printre aceştia, s-au numărat dr. Ionuţ Purica, expert pentru energie şi mediu în Academia Română, directorul ştiinific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian sau preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Constanţa, Mihai Daraban. Dr. Ionuţ Purica a făcut o prezentare a situaţiei gazelor, în momentul actual, în Europa, comparând situaţia cu continental American şi trăgând un semnal de alarmă: "Pe partea de nord, este North Stream, conductă submarină pe sub Marea Baltică. Se construieşte South Stream, prin Marea Neagră, ieşind Bulgaria şi ajunge în Serbia. Avem şi proiect de tip AGRI, adică Azerbaidjan, Georgia, România Interconected. Ceea ce se întâmplă în lume este că utilizarea pe scară largă a gazelor neconvenţionale sau de şist, produc o scădere de trei ori a preţului gazelor. Sunt şi trei consecinţe: prima, nu se mai utilizează atât de mult cărbunele; a doua, rezervele de gaze care permit o lărgire a utilizării gazului cu emisii mai puţine de gaze de seră produc o scădere a emisiilor mai mare în SUA decât în Europa; a treia, gazele de şist produc o revenire a industriilor care caută preţuri scăzute. Bineînţeles, cu locurile de muncă respective, cu beneficiile economice aferente. Uniunea Europeană începe să se trezească la această chestiune, pentru că gazul în Europa este de trei-patru ori mai scump decât în America", a relatat expertul. Purica susţine că gazele convenţionale există în procente reduse şi există riscul ca, nu doar România, ci întreg estul european, să ajungă la o dezindustriale şi dependenţă forţată: "Noi importăm cam 30% gaz. Restul, le avem din rezervele convenţionale, care ne mai ţin vreo 10, maxim 15 ani. N-ar fi rău ca partea de est a UE să fie conectată de la nord la sud, drumul de la varegi la greci, fostul drum economic, de acum 1.000 de ani. Potrivit unui raport de evaluare publicat acum două săptămâni, pe o hartă a resurselor de gaze, constatăm că gazele convenţionale ne mai ajung vreo 12 ani. Dacă adăugăm şi aceste rezerve neconvenţionale, ne vor ajunge pentru peste 100 de ani".

Radulian: "Trebuie să avem în vedere riscurile. Sondele pot provoca cutremure"

Vocea asumării pragmatismului în chestiunea exploatării gazelor de şist la evenimentul de vineri de la "Andrei Şaguna" a fost Mircea Radulian. Expertul susţine că partea românească a Dobrogei este, în principiu, ferită de activităţi seismice îngrijorătoare, însă activităţile pe care Chevron intenţionează să le demareze ar putea genera o serie de riscuri: "Nu toate faliile sunt foarte active. În general, în Dobrogea, sunt mai întâlnite în partea de nord, spre Tulcea, unde seisme pot ajunge pe undeva pe la gradul 5 pe scara Richter. Referitor la seismicitate, în general, cutremurele sunt reduse sau chiar pot să lipsească. Totuşi, dacă discutăm de seisme induse, prin această fracturare hidraulică, sondele amplasate în zonele cunoscute deja cu potenţial seismic pot provoca cutremure. Există acest risc, avem şi câteva cazuri, în special în Statele Unite, dar seisme cu grad redus. S-au întâlnit şi în Europa, în Germania şi, din câte am auzit şi în Anglia au fost. Cel mai puternic a fost în Oklahoma, de 5,5 grade pe scara Richter, unde erau atunci 138.000 de puţuri. Pe de altă parte, avem contaminarea apei. Trebuie să avem în vedere că există un risc. Compania spune că utilizează, pentru fracturare, între 0,5% şi 2% substanţe chimice. Totuşi, când vorbim de cantităţi mari, riscul devine mai mare. Apa este un aspect foarte important pentru oameni, pentru că nepoţii şi copiii sunt mai importanţi decât banii şi, astfel, trebuie să fim mai stricţi şi să monitorizăm tot ceea ce se întâmplă. De asemenea, oamenii trebuie corect informaţi în ceea ce priveşte aceste toate implicaţiile, riscuri, cutremure şi aşa mai departe", a spus Radulian.

Marius Florian VASILE