DEZBATERE: grădiniţa devine obligatorie, altă împărţire a parcursului şcolar, mai puţine teme şi Bacalaureat diferenţiat!

Sistemul de educație are nevoie de schimbări. Profunde, de viziune și urgente! Schimbări care să redea încrederea societății în școală. Acesta este motivul pentru care, la sfârșitul lunii martie a.c., ministrul Educației Naționale, Ecaterina Andronescu, a lansat o viziune asupra viitorului educației, intitulat sugestiv „Educația ne unește”. Prin acest proiect sunt propuse modificări semnificative în ceea ce înseamnă structurarea parcursului școlar, introducerea unor noi „pioni”, care să contribuie la o mai bună comunicare între cadrele didactice și părinți, redefinirea obiectivelor ce se doresc a fi atinse la finalul școlii.

Dintre schimbările propuse, menționăm: grădinița devine obligatorie, clasa pregătitoare „dispare”, în urma unei reîmpărțiri a ciclurilor școlare: ciclul primar inferior, ciclul primar superior, ciclul secundar inferior și ciclul secund superior, cu testări privind aptitudinile dobândite, la finalul fiecărui ciclu și cu un „examen al maturității”, Bacalaureatul, diferențiat.

În fapt, această viziune este o invitație la dezbateri pentru toți factorii implicați în sistemul de educație: reprezentanți ai unităților școlare, cadre didactice, părinți, comunitate etc. Propunerile strânse în urma dezbaterilor urmează să fie bază pentru viitoare modificări legislative.

Astfel că, în ultimele săptămâni, astfel de dezbateri se desfășoară la nivelul fiecărei instituții de învățământ de la nivelul județului Constanța.

Dezbaterea de la Grădinița nr. 42 Constanța a reunit cadre didactice, părinți și mass-media

Marți, 21 mai a.c., Grădinița cu Program Prelungit nr. 42 Constanța a reunit cadre didactice, părinți și reprezentanți ai mass-media, pentru o discuție pe marginea viziunii propuse de Ministerul Educației Naționale.

Toți participanții au căzut de acord asupra faptului că sistemul educativ are nevoie de schimbări și, mai ales, de o atenție mai mare acordată comunicării dintre școală/grădiniță și părinți. A fost propusă inclusiv găsirea unor forme de transmitere către părinți a unor informații esențiale, de ajutor în dezvoltarea viitoare a copiilor.

De exemplu, un subiect atins a vizat reticența unor părinți în a înscrie copii la grădiniță la vârsta de trei ani, preferând să îi țină acasă, în grija bonelor sau a bunicilor, de teama eventualelor viroze. Acest fapt are însă drept consecință îngreunarea integrării celui mic în colectivitate și apariția unor eventuale întârzieri în deprinderea abilităților de învățare, în dezvoltarea limbajului etc.

Cât privește viziunea Ministerului Educației Naționale cu privire la această etapă din sistemul educativ, menționăm: „Primii trei ani ai parcursului școlar obligatoriu se desfășoară în grădinițe sau în alte forme de organizare acreditate. Obiectivele sunt pregătirea copiilor pentru învățare, dezvoltarea intuiției și a competențelor sociale, precum și identificarea precoce a problemelor de învățare și adaptare a copiilor și intervenția remedială anterioară ciclului primar sau pregătirea parcursului individual de învățare al copilului pentru ciclul primar.

La sfârșitul ciclului preșcolar obligatoriu, copilul manifestă curiozitate pentru exploatarea mediului natural și social, are o înțelegere de bază a esteticii și a diferenței bine-rău și utilizează informații despre mediul înconjurător și lume, prin observare, manipulare de obiecte și investigarea mediului”.

O nouă împărțire a parcursului școlar

Dacă la nivelul grădiniței, numărul schimbărilor propuse sunt relativ puține - și anume introducerea obligativității frecventării grădiniței de la trei ani și accentuarea faptului că „părinții sunt primii profesori și au un rol cheie în modelarea personalității copiilor” – modificări substanțiale cu privire la parcursul școlar al unui copil intervin de la ciclul primar.

Astfel, împărțirea propusă este: de la trei la șase ani grădiniță, de la șase la 12 ani, ciclul primar – dispare clasa pregătitoare, care devine clasa I-a, iar ciclul primar se prelungește cu încă un an. Fiecare ciclu ar urma să fie de trei ani: ciclul pre-primar, ciclul primar inferior (primii trei ani de școală), ciclul primar superior (din clasa a III-a până într-a VI-a), ciclul secundar inferior (din clasa a VII-a până într-a IX-a) și ciclul secundar superior (din clasa a X-a până în clasa XII-a). La finalul fiecărui ciclu urmează să fie dată o testare, pentru evaluarea competențelor dobândite.

„Primilor șase ani de învățământ obligatoriu – pre-școlar și ciclul primar inferior – le corespunde un nivel elementar de dezvoltare a competențelor cheie. După următorii șase ani, la finalul ciclului secundar inferior, un absolvent trebuie să dețină competențele-cheie la un nivel funcțional.

La finalul învățământului obligatoriu, un absolvent va deține un nivel dezvoltat al competențelor cheie, care va permite învățarea pe tot parcursul vieții și diversificarea viitoruluitraseu educațional (acces în învățământ terțiar) și profesional (acces imediat pe piața muncii)”, se arată în viziunea făcută publică de reprezentanții ministerului de resort.

O altă propunere este și faptul că primii trei ani de școală – ciclul primar inferior – se vor desfășura sub îndrumarea unui singur cadru didactic, numit profesor pentru învățământ primar; următorii trei ani (ciclul primar superior) elevii rămân sub îndrumarea aceluiași cadru didactic prin perioada precedentă (învățător sau profesor pentru învățământ primar), dar și cu participarea progresivă a profesorilor de specialitate pe anumite discipline.

„Ciclul primar inferior se încheie cu o testare standardizată, fără caracter public sau de departajare, care evaluează competențele cognitive și socio-emoționale și care să permită cadrului didactic personalizarea procesului de învățare pe durata următorilor trei ani, cu scopul garantării alfabetizării funcționale a tuturor beneficiarilor până la finalul ciclului primar”, se mai arată în viziunea ministerului.

Ciclul secundar începe la vârsta de 12 ani, se desfășoară în școli generale, sub îndrumarea unor consilieri de orientare profesională – care vor fi cadre didactice specializate în orientare profesională și care vor prelua rolul actual al dirigintelui. „Consilierea școlară are un rol important în acest ciclul și îl ajută pe tânăr să își aleagă viitoarea profesie”, se arată în același document.

Mai puține lecții, mai multe proiecte, ateliere și activități în afara școlii!

O propunere demnă de menționat este și cea privind reducerea drastică a numărului lecțiilor tradiționale.

„Utilizarea timpului în această etapă vizează reducerea drastică a numărului lecțiilor tradiționale și ia în considerare alte modalități și contexte de învățare, cum ar fi proiectele, atelierele, activitățile din afara școlii, învățarea individuală etc.

Se promovează învățarea prin cooperare, fenomenologică, astfel încât cadrele didactice să dirijeze procesul de învățare în contextul în care cunoștințele și abilitățile dobândite urmează să fie utilizate, pe cât de mult posibil în afara sălii de clasă”, mai cităm din propunerea Ministerului Educației Naționale.

Ciclul secundar superior începe la 15 sau 16 ani și va avea o durată de trei sau patru ani, în care vor fi organizate programele de studii profesionale, studii liceale vocaționale, studii liceale de științe și socio-umaniste.

Bacalaureat diferențiat!

O modificare importantă propusă vizează „examenul maturității”. Astfel, Bacalaureatul ar urma să fie dat diferențiat: A1 pentru programul de științe, A2, pentru socio-umaniste, V pentru programul vocațional, T pentru programul profesional.

„Diplomele de Bacalaureat A1, A2 și V vor permite absolventului înscrierea în învățământul superiorîn aria de studii promovată.Diploma de Bacalaureat Tdă dreptul la înscrierea în școli postliceale și instituții de învățământ terțiar non-universitar, care își stabilesc propriile criterii de selecție și admitere. Absolventul unui program poate decide să susțină oricare dintre tipurile de examen de absolvire, nefiind limitat de programul de studii liceale ales inițial.Absolvenții cu diploma de Bacalaureat T pot, în limitele legii, susține ulterior probele specifice și proba comună în vederea obținerii unei Diplomei de Bacalaureat de tipA1, A2 sau Vși a dreptului de a acces la învățământul superior”, se mai arată în viziunea propusă de minister.

La acest moment, reamintim, la nivelul unităților școlare din întreaga școală se desfășoară dezbateri, concluziile care includ și propuneri fiind centralizate la nivelul Ministerului Educației Naționale.

Florentina BOZÎNTAN