REPLICA ONLINE CONSTANTA

1.4° Constanța Mar., 19 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6673
1.4° Constanța Marți, 19 Martie 2024 Anul XX Nr. 6673
 

Dieta mediteraneeană vs. dieta low fat: care este mai bună pentru inimă?

Dieta mediteraneeană vs. dieta low fat: care este mai bună pentru inimă?

Replica API 27 ianuarie 2021 | 00:00 843

Într-un studiu recent, oamenii de știință au comparat efectele unei diete mediteraneene cu cele ale unei diete cu conținut scăzut de grăsimi asupra proceselor biologice cheie legate de sănătatea inimii, scrie doc.ro.

Bolile cardiovasculare au o pondere mare la nivel mondial, situându-se pe primul loc în topul cauzelor de deces. Dacă o persoană are tensiune arterială crescută, colesterolul mărit și fumează are un risc mare de a dezvolta boli de inimă și de a se confrunta cu evenimente cardiovasculare, cum ar fi atacuri de cord, aritmie sau insuficiență cardiacă.

O dietă sănătoasă reduce riscul bolilor de inimă

Modificarea dietei este o modalitate importantă de a reduce riscul bolilor de inimă. Pe de o parte, de-a lungul anilor, cercetătorii au demonstrat beneficiile unei diete de tip mediteraneean asupra sănătății inimii. Această dietă include legume, nuci, leguminoase, fructe, cereale integrale și ulei de măsline, cu cantități mici de lactate și carne și o cantitate moderată de pește și vin roșu.

Pe de altă parte, experții în sănătate au asociat și dietele cu conținut scăzut de grăsimi (low fat) cu îmbunătățirea sănătății inimii. Acest tip de dietă se bazează pe cantități reduse din toate tipurile de grăsimi și pe cantități crescute de carbohidrați complecși (legume verzi, fructe proaspete, cereale integrale).

Echipa de cercetare din spatele studiului de față și-a propus să testeze efectele fiecărui tip de dietă asupra endoteliului, deoarece disfuncția endotelială este un predictor al bolilor cardiovasculare. Potrivit oamenilor de știință, gradul de afectare endotelială prezice apariția unor evenimente cardiovasculare viitoare, ca în cazul infarctelor miocardice acute. Dacă se pot lua măsuri în etapele inițiale pentru o mai bună funcție endotelială, se poate contribui la prevenirea reapariției atacurilor de cord și a bolilor de inimă.

Dieta mediteraneană a avut beneficii mai mari decât cea low fat

Pentru a stabili beneficiile potențiale ale unei diete mediteraneene în comparație cu cele ale unei diete cu conținut scăzut de grăsimi asupra disfuncției endoteliale, cercetătorii au analizat datele colectate ca parte a studiului CORDIOPREV, un studiu controlat randomizat în curs de desfășurare.

Lucrarea a inclus 1.002 persoane cu boli coronariene care nu avuseseră un eveniment coronarian în ultimele 6 luni. Cercetătorii au folosit dilatarea mediată de flux pentru a stabili un nivel inițial de disfuncție endotelială în rândul participanților. Apoi au repartizat participanții în două grupuri: unul a urmat o dietă mediteraneeană timp de un an, iar celălalt a urmat o dietă cu conținut scăzut de grăsimi timp de un an.

La sfârșitul anului, echipa de cercetare a măsurat din nou funcția endotelială a participanților. Din totalul de participanți înscriși, 805 persoane au finalizat studiul. Comparativ cu dieta low fat, dieta mediteraneeană a îmbunătățit semnificativ funcția endotelială a participanților - oricât de severă ar fi fost disfuncția.

Potrivit autorilor studiului, s-a observat că modelul dietei mediteraneene a indus o funcție endotelială mai bună, ceea ce înseamnă că arterele erau mai flexibile în adaptarea la diferite situații în care este necesar un flux sangvin mai mare. În plus, cercetătorii au remarcat că această capacitate a endoteliului de a se regenera a fost mai bună și au detectat o reducere drastică a deteriorării endoteliului, chiar și la pacienții cu risc sever.

Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că dieta mediteraneeană a dus la îmbunătățirea nivelului de HDL (colesterol bun) și la reducerea glucozei și a proteinei C reactive în rândul participanților, comparativ cu dieta cu conținut scăzut de grăsimi. Ei sugerează că acești factori pot contribui la impactul benefic al dietei mediteraneene asupra funcției endoteliale.

Cercetătorii concluzionează, astfel, că trecerea la o dietă mediteraneeană ar putea reduce riscul cunoscut de afectare endotelială, boli coronariene și viitoare evenimente coronariene.

De ce să iei în calcul dieta mediteraneeană?

Interesul pentru dieta mediteraneeană a început în anii 1960 cu observația că bolile coronariene cauzau mai puține decese în țările mediteraneene, precum Grecia și Italia, spre deosebire de SUA și nordul Europei. Studiile ulterioare au constatat că dieta mediteraneeană este asociată cu scăderea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare. Astfel, dieta mediteraneeană a ajuns să fie recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății ca un model alimentar sănătos și durabil.

Acest tip de alimentație este un mod de a mânca bazat pe bucătăria tradițională a țărilor care se învecinează cu Marea Mediterană. Deși nu există o definiție unică a dietei mediteraneene și există mai multe ramuri ale acesteia, la bază stă faptul că este o dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe și ulei de măsline.

Principalele componente ale dietei mediteraneene includ:

Consumul zilnic de legume non-amidonoase (4-8 porții de legume pe zi, o porție de legume are cam jumătate de cană), fructe (2-4 porții pe zi, o porție înseamnă un fruct mic)

Consumul zilnic de cereale integrale și legume amidoanoase: pâine integrală, paste integrale, orez brun (4-6 porții pe zi - o porție de pâine înseamnă o felie normală, de 30 g, o porție de paste, de orez sau de cartofi înseamnă o jumătate de cană)

Consumul zilnic de leguminoase și de nuci (2 porții pe zi, o porție de leguminoase înseamnă jumătate de cană de leguminoase gătite: mazăre, fasole, năut, linte, iar o porție de nuci și semințe înseamnă 2 linguri)

Consumul zilnic de grăsimi sănătoase: măsline, ulei de măsline (o porție de măsline înseamnă 5 măsline, o porție de ulei înseamnă o linguriță)

Consumul zilnic moderat de produse lactate (1-3 porții pe zi, o porție de brânză are 30 g, iar o porție de iaurt are cam 150 g)

Consumul săptămânal de pește fiert, la cuptor, la abur, la grătar (de 2-3 ori pe săptămână, o porție are 100 g), carne de la pasări de curte fără piele (de 2-3 ori pe săptămână, o porție are 100 g) și ouă (se recomandă maxim 4 ouă pe săptămână, fierte sau poșate)

Aportul limitat de carne roșie (acest tip de carne se consumă cel mult o dată pe lună)

Evitarea zahărului și a oricăror produse cu zahăr (se poate pune o linguriță de zahăr în cafeaua de dimineață sau în ceaiul verde, negru etc.).

Alte elemente importante ale dietei mediteraneene sunt mesele luate cu familia și prietenii, savurarea unui pahar cu vin roșu (dacă bei vin, limita este de un pahar pe zi, iar dacă nu bei, dar vrei să ții dieta mediteraneeană, nu înseamnă că trebuie să începi să bei) și activitatea fizică zilnică, măcar 30 de minute.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
294439101410
5/49
31213917-03-20243 0 1 5 5 7 6
joker
371118333920