Dieta MIND ar putea întârzia instalarea bolii Parkinson

Deși se știe de mult timp despre efectele neuroprotectoare ale dietei MIND pentru boli precum Alzheimer și demență, un studiu realizat la Universitatea British Columbia sugerează că există și o legătură între această dietă și instalarea întârziată a bolii Parkinson, scrie doc.ro

Boala Parkinson este o tulburare progresivă a sistemului nervos care afectează mișcarea. Cauza bolii Parkinson este necunoscută, dar mai mulți factori par să joace un rol în dezvoltarea ei, cum ar fi genele sau expunerea la anumite substanțe toxice. Semnele acestei afecțiuni includ tremorul (de obicei, boala începe cu un tremurat al mâinilor), mișcări încetinite, probleme de echilibru, modificări în vorbire și scriere de mână realizată cu dificultate.

Există vreo conexiune între boala Parkinson și dietă? Un studiu¹ publicat în ianuarie 2021, realizat de cercetătorii de la Universitatea British Columbia, sugerează o corelație puternică între adoptarea dietelor MIND și mediteraneenă și debutul întârziat al bolii Parkinson.

Dieta MIND combină aspectele a două diete foarte populare și anume dieta mediteraneeană și dieta DASH. Studiul de față arată că persoanele susceptibile să dezvolte boala Parkinson pot întârzia instalarea acestei afecțiuni dacă modelul lor alimentar se aliniază îndeaproape cu dieta de tip mediteranean. Concret, boala se poate instala cu până la 17 ani mai târziu la femei și cu aproximativ opt ani mai târziu la bărbații care urmează această dietă.

Potrivit oamenilor de știință, în prezent există o lipsă de medicamente pentru prevenirea sau întârzierea bolii Parkinson, dar aceste noi dovezi sugerează că nutriția ar putea modifica data de apariție a afecțiunii.

Dieta MIND și cea mediteraneeană, corelate cu întârzierea apariției bolii Parkinson

Într-un mic studiu¹ realizat pe 176 de participanți, cercetătorii au analizat aderarea la aceste tipuri de diete (caracterizate prin aportul redus de carne și concentrarea pe legume, fructe, cereale integrale și grăsimi sănătoase) precum și vârsta persoanei la debutul bolii Parkinson. Ei au descoperit, astfel, că respectarea pe termen lung a acestor diete a coincis cu o întârziere a instalării bolii Parkinson de până la 17,4 ani în cazul femeilor și de până la 8,4 ani în cazul bărbaților.

Dieta MIND a arătat un impact mai semnificativ asupra sănătății femeilor, în timp ce dieta mediteraneană a fost mai utilă pentru bărbați. Diferențele dintre aceste două diete sunt subtile, dar ar putea servi drept indicii asupra impactului pe care alimentele și micronutrienții specifici îl pot avea asupra sănătății creierului.

Sunt de remarcat diferitele efecte ale respectării dietei în funcție de sexul participanților, deoarece aproximativ 60% dintre cei diagnosticați cu boala Parkinson sunt bărbați. Potrivit savanților, dacă se înțeleg efectele dietei MIND și ale dietei mediteraneene asupra diferențelor de sex, atunci s-ar putea înțelege mai bine diferențele de sex care determină apariția bolii Parkinson. Studiul arată că o alimentație sănătoasă nu doar că poate influența boala Parkinson, ci și alte afecțiuni cognitive. Echipa de cercetare intenționează să examineze în continuare conexiunea potențială dintre microbiom și efectul acestuia asupra creierului.

Ce presupune dieta MIND?

Consumul de legume verzi. Legumele verzi cu frunze, cum ar fi varza, varza de Bruxelles, guliile, spanacul, salata verde etc., au arătat în mod specific că scad riscul de demență și declin cognitiv. Frunzoasele sunt pline de substanțe nutritive asociate cu o mai bună sănătate a creierului, cum ar fi folatul, vitamina E, carotenoidele și flavonoidele. Chiar și o singură porție de legume verzi pe zi (cel puțin șase pe saptămână) s-a dovedit că încetinește îmbătrânirea creierului.

Aportul de fructe de pădure. Fructele în general sunt utile pentru sănătate, dar fructele de pădure contribuie în mod special la sănătatea creierului. Într-un studiu amplu, vârstnicii care au consumat multe afine și căpșuni au avut cele mai mici rate de declin cognitiv. Cercetătorii cred că nivelurile ridicate de flavonoide din fructele de pădure au acest efect benefic pentru creier.

Gustări pe bază de nuci. Deși nucile un conținut ridicat de calorii și grăsimi, sunt pline de vitamina E liposolubilă, cunoscută pentru calitățile sale de protecție a creierului. E bine să fie consumate pe post de gustare: o mână mică de nuci de cinci ori pe săptămână în locul gustărilor procesate, cum ar fi chipsurile sau produse de patiserie.

Pește o dată pe săptămână. Unele cercetări arată că adulții în vârstă de 65 de ani și peste care au consumat pește o dată pe săptămână sau de mai multe ori au obținut rezultate mai bune la testele de memorie decât cei care au mâncat pește mai rar. Cei cărora nu le place peștele pot lua în calcul suplimente cu ulei de pește de mare adâncime.

Majoritatea meselor fără carne. Carnea se va consuma de cel mult trei ori pe săptămână, în schimb vor fi favorizate preparatele din leguminoase (fasole, linte, mazăre, năut, soia).

Ce presupune dieta mediteraneeană?

Consumul mare de legume, leguminoase, fructe și cereale integrale. Persoanele care adoptă dieta mediteraneeană trebuie să consume zilnic 4-8 porții de legume neamidoanoase (o porție înseamnă o jumătate de cană), 2 porții de leguminoase (o porție înseamnă jumătate de cană de fasole gătită, mazăre, etc.) 2-4 porții de fructe (o porție înseamnă un fruct), 4-6 porții de cereale integrale (o porție înseamnă o felie de pâine integrală sau o jumătate de cană de paste integrale fierte, orez brun etc.). Nucile pot fi consumate pe post de gustare, o dată pe zi (o porție înseamnă cât intră în două linguri).

Consum moderat de măsline și ulei de măsline (4 porții pe zi, o porție înseamnă 5 măsline, respectiv o linguriță de ulei)

Consum moderat de produse lactate (1-3 porții pe zi, o porție de brânză înseamnă 30 g, o porție de iaurt, 150 g) și de ouă (maxim 4 ouă cu gălbenuș cu tot pe săptămână, dar dacă se consumă doar albușul, pot fi mâncare mai multe)

Câte 100 g de pește de 2-3 ori pe săptămână, câte 100 g carne slabă de pasăre de curte fără piele de 2-3 ori pe săptămână

Evitarea zahărului, a prăjelilor și a făinoaselor albe (pâine albă, paste albe, orez alb), precum și a consumului regulat de carne roșie (aceasta poate fi mâncată o dată pe lună). Se poate bea un pahar cu vin roșu pe zi.