REPLICA ONLINE CONSTANTA

10.4° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
10.4° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Din arhivele Muzeului de Artă Populară din Constanţa: tradiţia Mărţişorului

Din arhivele Muzeului de Artă Populară din Constanţa: tradiţia Mărţişorului

Replica API 28 februarie 2014 | 00:00 106

Dacă în luna februarie comercianţii stradali păzesc tarabe cu inimioare roz din pluş, special create pentru îndrăgostiţi, în luna martie vine timpul mărţişoarelor să ocupe primul loc în topul vânzărilor. Tarabe peste tarabe, de la Buzău, de la Galaţi, îşi fac loc prin zonele "calde" ale municipiului Constanţa, în ideea că "fac şi ei un ban cinstit". În zona Gării sunt înghesuite pe puţin 5 tarabe pe o suprafaţă de aproximativ 60 de metri pătraţi. Preţurile sunt accesibile - între 1 leu şi 10 lei, iar negocierile sunt permise, dar calitatea este îndoielnică. Tradiţia dăruirii mărţişorului în ziua de 1 Martie a fiecărui an nu a fost dintotdeauna aşa cum o ştim azi, suferind schimbări de-a lungul timpului.

Dacă la începuturi mărţişorul era utilizat pe post de amuletă cu rol protector (contra bolii, contra vremii), în zilele noastre nu mai este decât un simplu act de dăruire: "La început, a avut un rol apotropaic, bănuţul acela de argint suspendat pe un şnur bicrom, fie alb cu negru, alb cu roşu, alb cu albastru. Mai târziu a devenit un pretext de a întreţine anumite relaţii de prietenie sau sociale. Măcar nu s-a renunţat la tradiţia de a se purta acest mărţişor şi el fiind o dovadă că încă suntem atenţi cu semenii: mai ştim să oferim un dar", a declarat, pentru "Replica" de Constanţa, Argentina Bărbulescu, muzeograf în cadrul Muzeului de Artă Populară Constanţa.

Amuletele nu sunt specifice numai românilor, le întâlnim şi la bulgari, la aromâni, la albanezi. "Mărţişorul este un obicei comun într-un spaţiu mai larg: în Bulgaria, în Albania, în România, la românii balcanici, şi dincolo de Prut, la românii basarabeni", a adăugat muzeograful. Modul cum fiecare popor poartă mărţişorul diferă: "La costumul dobrogean mărţişorul fie se poartă în piept, fie la gât, iar bătrânele îl poartă la mânecă. Şnurul are acroşat fie un bănuţ, fie o iconiţă şi se poate purta fie în partea dreaptă, fie în partea stângă, fie la calota pălăriei, dacă un băiat îl primeşte de la fată, fie la mână, în Transilvania. De asemenea, amuleta nu se găseşte mereu sub formă de bănuţ sau icoană, el mai apare şi sub formă de păr de cal sau usturoi", ne lămureşte muzeograful.

De asemenea, sunt sate în care "mărţişoarele se pun la gâtul copiilor de la Dragobete: în satele din Basarabia se poartă până la apariţia lunii pline. Sunt sate în care mărţişorul se pune şi în leagănul copilului şi chiar la gâtul mieilor, mânjilor, oilor, mai ales când urmează să fie scoşi prima oară din grajd, sau la coarnele vitelor. După ce se termină perioada de purtat mărţişoare, acestea se pot depune pe vreo tufă care poate înflori mai devreme, de obicei pe un trandafir, fie pe o creangă de copac, apoi se urmăreşte evoluţia plantei, iar dacă ea înfloreşte frumos, şi purtătorului o să-i meargă bine. Uneori se pune şi la poartă, şi la grajd pe o perioadă mai îndelungată de timp. Amuleta era purtată de copii, încă de la prima oră a dimineţii, când bătrîna casei se trezea foarte de dimineaţă, răsucea aceste şnururi bicolore şi avea grijă să le ofere mai ales copiilor, ca şi protecţie în această perioadă, când se schimbă anotimpul şi apar bolile de primăvară. De asemenea, amuleta era purtată şi pentru noroc. Fetele purtau amuleta pentru a fi protejate de vântul de primăvară, cel care pătează obrajii, de unde şi zicala "Barză, barză, ia negreţile şi dă-mi albeţele", rostită în momentul în care şnurul se îndepărta", a adăugat reprezentantul Muzeului de Artă Populară Constanţa.

Deşi există mai multe varietăţi de şnururi, alcătuite fie din două fire, alb cu negru, alb cu roşu, alb cu albastru, fie doar un fir roşu, şnurul din culorile alb şi roşu este cel unanim acceptat. "La bulgari este mai complicată distribuţia mărţişorului: la fetele tinere, nemăritate, mărţişorul se poartă pe piept în partea stângă, cele nemăritate, care se numesc deja "fete bătrâne" îl poartă la degetul mic al mâinii stângi, bărbaţii îl poartă acroşat pe ciorapul de pe piciorul drept. La aromâni se poartă în piept şi la mână", a mai spus muzeograful. Printre tradiţiile mai puţin cunoscute în ceea ce priveşte mărţişorul se numără şi cele din Mehedinţi sau Moldova: "În Mehedinţi există tradiţia să dai mărţişorul prin brânză ca să ai faţa albă ca brânză. Şi mai există o tradiţie pentru momentul în care se încetează purtarea mărţişorului, destinată femeilor. Se numeşte Băutul Mărţişorului. Femeile petrec cu caş şi cu vin roşu, tocmai pentru a avea faţa albă precum brânza şi obrajii rumeni ca vinul roşu. E o tradiţie moldovenească mai puţin cunoscută", a conchis muzeograful.

Desigur, în această perioadă, pe lângă tarabele de mărţişoare înşirate de-a lungul trotuarului, mai sunt şi târgurile de mărţişoare. Muzeul de Artă Populară din Constanţa va organiza pentru al 11-lea an consecutiv un astfel de tîrg: "Vor fi prezenţi la tîrg artişti plastici, maeştri populari, studenţi din cadrul Facultăţii de Arte a Universităţii "Ovidius", precum şi amatori. Târgul se va ţine timp de patru zile: 27 şi 28 februarie, precum şi 1 şi 2 martie. Şi-au anunţat participarea în jur de 40 de oameni, în general vor fi constănţeni, dar în alţi ani am avut participanţi şi din alte zone, în special Transilvania", au spus reprezentanţii Muzeului de Artă Populară.

Cristina MARIN

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367