Din ciclul: „A venit Poliţia şi nu le-a făcut nimic!”. Un om al legii din Constanţa, DETALII de la o intervenţie!

„Strângi din dinţi şi pleci umilit”

"Poliția nu le face nimic" – este propoziția întâlnită tot mai des în rândul cetățenilor, motiv pentru care mulți dintre ei și-au pierdut încrederea în instituție. Că există și lucrători în Poliție care nu-și fac treaba, nimic de zis, însă trebuie menționat faptul că, de multe ori, la mijloc este vorba de lege! O lege prost construită care îi leagă de mâini pe cei ce trebuie s-o aplice. Și aici putem aminti exemplul minorilor care pot fura la nesfârșit. Sau exemplul prejudiciilor mici, sau, sau... Cu privire la toate aceste piedici, care au pătat imaginea polițiștilor, a rupt tăcerea un om al legii chiar de la malul mării, care a relatat, cap-coadă, ce s-a întâmplat la o intervenție la care a participat, explicând de ce nu a putut să ia măsuri și cum oamenii au încheiat cu: "Mda, a venit Poliția și nu le-a făcut nimic! Mai bine nu venea!!!"

O problemă des întâlnită în rândul constănțenilor este legată de "scandalagiii" care petrec și urlă cât e noaptea de lungă. Multe dintre sesizări au fost înregistrate și de pe strada Atelierelor, dar și de prin alte părți. Și mereu există aceeași concluzie: Poliția nu le face nimic. Dar oare de ce? Un polițist de la malul mării a pus punctul pe "i" și a explicat cum stau lucrurile în astfel de situații. Totul începe într-o noapte sufocantă de vară când este înregistrat un apel prin 112: grup de tineri în fața blocului care tulbură liniștea publică.

"Te duci tu şi cu jandarmul şi vezi o ditamai gaşcă de vreo douăzeci de inşi cu berile în mână cum urlă cât îi ține gura. Când te apropii, o fată din grup deschide uşa blocului şi toți dispar înăuntru. Vecinii care stăteau ciorchine la geam nu-ți deschid nici unul uşa blocului prevăzută cu interfon ca să intri după ei. Nu mai vezi grupul dar îi auzi pe tineri cum râd şi fac hărmălaie pe scara blocului. Suni la toate apartamentele în speranța că cineva îți va deschide uşa blocului. Nici o şansă, contribuabilul vrea linişte dar nu vrea să fie implicat.

Stai cât stai şi comunici dispecerului situația. Te urci în maşină şi te dai la întuneric în speranța că vor ieşi din bloc şi pui coşu' pe ei. În acest timp 112-ul îți dă revenire şi că locatarii sunt exasperați. Gaşca a intrat într-un apartament şi a dat drumul la muzică. Decibeli la greu, tub de bas şi tot tacâmul. Într-un final ne deschide cineva uşa la bloc. Sunăm, ciocănim, batem în uşa apartamentului cu muzică la maxim. Draci dacă ar deschide careva! În tot timpul ăsta tot blocul a ieşit pe casa scării în pijamale şi-ți cere să faci ceva. Afli că apartamentul e închiriat, proprietarul nu se ştie cine e, chiriaşii cu atât mai puțin. Stai cu jandarmul la uşă aşteptând o pauză între melodii ca să poți bate la uşă", a relatat D.H..

Cetățenii, supărați: "De ce nu spargeți, domne, ușa?"Polițistul: "Strângi din dinți și pleci umilit!"

Și "povestea" continuă: "Lumea deja s-a plictisit: De ce nu spargeți, domne, uşa să-i luați din casă?? Pentru că ați vrut democrație, dreptul de a face orice, oricând şi oricum. După vreo 40 de minute de bătut în uşă, deschide fata de i-a băgat în bloc. Rangă de beată. Prin uşa întredeschisă ne dă o carte provizorie de identitate, expirată şi cu domiciliul într-un sat uitat de lume. O întreb cine mai e în apartament.

Nimeni, sunt singură! Şi râde cu sughițuri în timp ce ne închide uşa-n nas. Bați la uşă degeaba, nu mai răspunde nimeni. Lumea te întreabă ce măsuri vei lua. Când le spun că-i voi da amendă-n lipsă şi că am nevoie de un martor, toți intră-n casă vociferând că mai bine nu te chemau, că degeaba ai venit că ți-e frică să spargi uşa, etc. O verifici pe fată prin stație şi te rogi la Dumnezeu să fie urmărită. Dispecerul o verifică-n toate bazele de date posibile şi e curată doar cartea provizorie expirată pentru care amenda e cât cinci țigări la bucată.

De-alea ieftine. Găseşti un martor şi îi dai un rahat de amendă la tulburare pe care n-o va plati niciodată. Strângi din dinți şi pleci. Frustrat că nu poți face ordine, frustrat că ai fost umilit de nişte puşti beți şi obraznici dar mai ales frustrat că deşi eşti polițist nu ai o lege care să fie fermă astfel ca cel ce-a greşit să nu mai repete greşeala. Într-o tură de noapte poți avea zeci de astfel de situații. Eşti singura patrulă, te aleargă de la o solicitare la alta iar rezultatul e acela pe care-l spune toată lumea:

A VENIT POLIȚIA ŞI NU LE-A FĂCUT NIMIC ! Când era lege şi îi scoteam afară-n şuturi eram milițieni comunişti şi nu lăsam tinerii să se distreze, săracii". Un alt exemplu ar fi legat de minori. "Poliția le dă oricum drumul" – spun oamenii. Dar de ce?? Poliția are de urmat o lege, care prevede că minorii nu au răspundere penală până la vârsta de 14 ani.

De la această vârstă, însă, până la împlinirea a 16 ani, ei răspund penal dacă se constată că au avut discernământ în momentul comiterii faptei, adică dacă au ştiut că fac un lucru rău, nepermis, şi şi-au dat seama de consecinţele lui. Aici intervine şi gravitatea faptei, cât şi alte elemente, ceea ce-i obligă pe oamenii legii,de multe ori, să-i cerceteze în libertate. De asemenea, trebuie menționat și faptul că NU Poliția arestează făptașii. Propunerile de arestare sunt făcute de către procurori, iar cei care decid sunt judecătorii. Cât despre polițiștii care nu-și fac treaba, aici este o altă discuție.

Liliana CHIRU