Doar 12 state din Europa aruncă după gratii vinovaţii pentru abuz în serviciu

Cum arată practica europeană în domeniu

Abuzul în serviciu este pedepsit cu închisoarea în Europa în doar 12 state, însă denumirile diferă de la un stat la altul. Totuși, în țările în care nu se sancționează cu închisoare, funcționarii publici își pierd dreptul de a mai ocupa o funcție publică pentru o anumită perioadă de timp.

În Franţa abuzul în serviciu nu este denumit astfel, iar faptele pedepsite sunt în domeniul corupțeii sau a traficului de influență. Codul penal francez face referire la abuzurile comise de persoanele care exercită o funcţie publică, în Cartea a IV-a intitulată „Crime şi delicte contra naţiunii, statului şi ordinii publice“. În capitolul II, Secţiunea 3, sunt incluse corupţia pasivă şi traficul de influenţă, comise de persoane care exercită funcţii publice. Pedepsele pentru astfel de fapte sunt de la 5 ani de închisoare şi o amendă de 500.000 de euro, până la 10 ani de închisoare şi 1 milion de euro amendă. În Codul Penal din Spania, cel găsit vinovat riscă închisoare de la 6 luni la 2 ani. În plus vinovatul este obligat să plătească o amendă egală cu dublul beneficiului intenţionat sau obţinut de funcţionarul respectiv şi nu mai poate ocupa o funcţie publică între 4 şi 9 ani. În Belgia, cel găsit vinovat pentru abuz în serviciu riscă o pedeapsă între 6 luni şi 5 ani de închisoare şi amendă între 100 de euro şi 75.000 de euro. Prevederi similare sunt şi în Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria, Finlanda, Cipru şi Slovenia. „În toate ţările sunt preocupări în acest domeniu. În Europa, din câte am verificat şi am constatat, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancţionează. Adică nu-l sancţionează cu închisoarea. Sunt ţări în care li se interzice să mai poată să ocupe funcţii publice pe o anumită perioada de timp, dar la noi s-a mers pe această varianta. La noi, din câte ştiu, din timpul comunismului s-a introdus această infracţiune în Codul penal şi acolo a rămas”, declara în 2016 Augustin Zegrean, președinte CCR. Pe de altă parte, intenţia anunţată de guvern, de „armonizare a legilor cu practicile europene”, a scos în stradă mii de oameni.

Claudia CORBU