DOLIU în rândul aviatorilor constănţeni. A murit un fost comandant al UM Tuzla

Sursă foto: Nelu Enache, Facebook

Foști și actuali aviatori, familia și apropiații sunt îndurerați după trecerea în neființă a comandorului Nicolae Naparu, fost comandant al UM 02010 Tuzla.

„Astăzi a plecat dintre noi comandorul Nicolae Naparu, fostul comandant al UM 02010 Tuzla în perioada 1982-1985. La revederea din luna iunie 2017 l-am întâlnit pentru ultima dată, prilej cu care am făcut un schimb de idei și am primit mai multe fotografii. ZBOR LIN SPRE CER, DOMNULE COMANDANT!”, a transmis Nelu Enache, membru ARPIA Constanța, pe pagina personală de Facebook.

Dintre „isprăvile” prin care s-a făcut remarcat comandorul Nicolae Naparu menționăm contribuția la construirea schitului de pe vârful Ceahlău, situat la o altitudine de 1.800 de metri.

„Încă de cum venise primăvara, călugării de la poalele Ceahlăului încercaseră să transporte primele materiale. Câteva măicuţe de la Schitul Durău, câţiva monahi de la Mănăstirea Bistriţa, o mână de credincioşi din satele apropiate luaseră fiecare cât putuseră - unul câteva kilograme de ciment, altul două-trei scânduri etc. -, şi porniseră greul drum al „Muntelui Sfânt“. Prin ceaţă, uneori, prin ploaie, alteori. Înfruntând, în unele zile, vântul năprasnic de la 1.800 de metri, în altele ninsorile târzii, dar extrem de reci la altitudine.

Cu toată credinţa lor şi cu tot curajul lor, cu toată strădania lor, de-abia reuşiseră să ducă sus, într-o lună, câteva zeci de kilograme de materiale.

Însă trebuiau duse pe munte, la aproape 1.850 de metri, cam 140 de tone de materiale, reprezentând: ciment, nisip, cherestea, căpriori de 14 metri lungime, şase transformatoare de înaltă tensiune, paratrăsnetele, clopotul, zeci de metri de cabluri, scule, utilaje etc.

Era limpede. În asemenea condiţii, la peste 1.800 de metri, nu se putea construi o biserică. Şi cu atât mai mult o mănăstire cu tot ce presupune ea. Nu era decât o soluţie: sprijinul Armatei.

Ministrul Apărării de la acea vreme, generalul Niculaie Spiroiu, a aprobat solicitarea. Comandamentul Aviaţiei militare a selectat Baza aeriană de la Bacău pentru desfăşurarea unei aplicaţii aeriene în teren muntos.

Echipajele de zbor au fost formate din colonelul Nicolae Naparu, locotenent-colonelul Ioan Ciobanu, maiorul Corneliu Pătruţ, căpitanii Vasile Harabagiu, Marian Brujban şi Sorin Popa, locotenentul-major Cristiana Galinescu, maiştrii militari Traian Crişan, Marian Dumitru, Dionisie Badiu şi Constantin Vlad.

Sfinţirea primei biserici construite cu ajutorul elicopterelor

Pe 9 septembrie 1992, după încheierea protocoalelor de zbor, studierea terenului, stabilirea rutelor de zbor şi a punctelor de decolare şi aterizare, primul echipaj comandat de locotenent-colonelul Ioan Ciobanu s-a prezentat la poalele masivului cu un elicopter MI-8 gata de acţiune.

Părea şi pentru ei, elicopteriştii, imposibil de realizat o asemenea lucrare. Nimeni în Europa şi, din câte ştiam la acea dată, nimeni în lume nu cutezase, până în toamna lui 1992, să construiască o biserică la o asemenea altitudine, în condiţii muntoase asemănătoare celor de pe Ceahlău. Un munte care, din punctul de vedere al zborului cu elicopterul, prezenta cele mai năstruşnice particularităţi: lipsa culoarelor secundare de zbor, curenţi de aer extrem de puternici, vârtejuri la înălţime, rafale de vânt pornite din senin, frecvente valuri de ceaţă, goluri de aer, reflecţia provocată de stânci a razelor solare în cabina pilotului, inexistenţa platourilor de aterizare etc.

Şi totuşi, chiar şi în aceste condiţii, elicopteriştii militari au reuşit să transporte, fără nici măcar un incident, toate materialele necesare construcţiei. Eroismul aviatorilor militari a făcut ca, la sfârşitul lunii octombrie 1992, toate materialele să fie la adăpost, sus pe munte, şi să se înceapă turnarea fundaţiei, astfel încât, în primăvara următoare, să se treacă la ridicarea bisericii.

Ceea ce s-a şi întâmplat, iar piloţii au mai venit pe Ceahlău în ziua de 28 august 1993, pentru a participa la sfinţirea de către IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi PS Casian, Episcopul Dunării de Jos, a primei biserici din lume construite cu ajutorul elicopterelor”, se precizează într-un articol publicat în ziarul Lumina.

Florentina BOZÎNTAN