REPLICA ONLINE CONSTANTA

20.4° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
20.4° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

DOSAR ANRP. Diacomatu a negat că a primit mită de la Cocoş: "Nu putea să care atâţia bani cu sacoşa"

DOSAR ANRP. Diacomatu a negat că a primit mită de la Cocoş: "Nu putea să care atâţia bani cu sacoşa"

Replica API 13 ianuarie 2016 | 00:15 505

Sergiu Diacomatu, fost vicepreședinte al ANRP, a fost audiat, marți, de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul retrocedărilor de terenuri în care a fost trimis în judecată alături de Alina Bica și alți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În declarația dată în sala de judecată, Sergiu Diacomatu a spus că Alina Bica și fosta șefă a ANRP Crinuța Dumitrean aveau o relație apropiată și se susțineau reciproc în cadrul ședințelor în care se discutau dosarele de despăgubiri, potrivit Agerpres. Pe de altă parte, el a negat că ar fi primit mită de la Dorin Cocoș, afirmând că acesta "nu putea să care atâția bani cu sacoșa".

"Eram prieten cu Alin Cocoș și am jucat fotbal cu el și cu mai mulți prieteni. Prin intermediul acestuia, l-am cunoscut și pe tatăl lui, Dorin Cocoș, care avea o mare influență la nivelul PDL, partid aflat la putere în acea perioadă. Relația mea cu șefa ANRP Crinuța Dumitrean era una deteriorată, lucru de notorietate în instituție, relație proastă pe care pot să o explic prin aceea că eu nu eram de acord și nu am acceptat încălcarea ierarhiei în instituției, respectiv discuții între președinte și șefii serviciilor", și-a început Diacomatu declarația în sala de judecată.

El a relatat că la una dintre întâlnirile cu Dorin Cocoș i-a solicitat acestuia sprijin politic, pentru a fi menținut în funcție la ANRP.

"Eu nu eram membru al PDL. Crinuța Dumitrean era foarte bine susținută de un important membru al PDL, Ioan Oltean, acesta având o organizație politică locală în Bistrița foarte puternică. Dorin Cocoș mi-a transmis să-mi văd de treabă și, în caz că va avea nevoie vreodată de sprijinul meu, să i-l acord. Eu am înțeles că îmi acordă sprijin politic", a spus Sergiu Diacomatu.

În opinia sa, Dorin Cocoș dorea să aibă acces la informații care nu erau publice, însă susține că nu era nimic ilegal.

"La sfârșitul anului 2012, am primit un bilețel cu numărul unui dosar și am fost rugat să aflu care este stadiul lui. La acel moment nici nu-l știam pe Gheorghe Stelian. Am mers la instituție, am verificat în baza de date, am văzut că este o speță din București care îl privea pe Gheorghe Stelian", a afirmat Diacomatu.

El a explicat că dosarul privind despăgubirile cerute de Gheorghe Stelian a urmat procedura normală, iar în ședința din 24 februarie 2011 Alina Bica a cerut o amânare, pe motiv că nu era lămurită cu privire la motivarea anexelor la raportul de evaluare, iar propunerea acesteia a fost aprobată. Ulterior, pe 15 martie 2011, membrii comisiei au aprobat raportul de despăgubire pentru Gheorghe Stelian.

Sergiu Diacomatu a adăugat că, după ședința Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din 15 martie 2011, și-a dat demisia, susținând că aceste amânări ar fi fost abuzive și făcute fără motivare.

Tot el a mai declarat că, la ședința din 15 martie 2011, doar Alina Bica a adresat întrebări evaluatorilor, fiind singura nelămurită cu privire la cuantumul stabilit de 600 euro/mp și, după ce a primit explicațiile evaluatorului Emil Nuțiu, a lăudat profesionalismul acestuia.

Sergiu Diacomatu le-a spus judecătorilor că el avea mereu dispute în ședințele de la ANRP cu Alina Bica, aceasta din urmă fiind o apropiată a șefei ANRP Crinuța Dumitrean.

"Am perceput faptul că Alina Bica și Crinuța Dumitrean erau apropiate. Își susțineau una alteia pozițiile în comisie. Cu siguranță, Crinuța Dumitrean a susținut-o pe Alina Bica în ședința din februarie", a declarat Sergiu Diacomatu.

Pe de altă parte, el a respins o declarație dată anterior de Dorin Cocoș, în care afaceristul a relatat că i-ar fi promis 5 milioane de euro și sprijin politic pentru a rămâne în funcție la ANRP. "Nici nu putea să care atâția bani cu sacoșa, așa cum declara", a spus Sergiu Diacomatu.

În dosarul ANRP, Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, faptă săvârșită ca secretar de stat și reprezentanta Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

În același dosar mai sunt judecate alte persoane care erau în componența comisiei: Crinuța Dumitrean, Dragoș Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu și Remus Baciu.

Au mai fost deferiți justiției evaluatorul Emil Nuțiu, oamenii de afaceri Stelian Gheorghe și Dorin Cocoș, fiul acestuia, Alin Cocoș, și Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al șefei DIICOT.

"În 15 martie 2011, inculpații Dumitrean, Diacomatu, Teodorescu, Baciu, Bica, Vasilescu, Bogdan și Alexandru, în calitate de membri ai comisiei, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, (...) au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuțiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care valoarea unui teren de peste 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat și a facilitat obținerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian și alte persoane", susțin procurorii.

Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica a primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuț Mihăilescu și în cote părți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați în Snagov, județul Ilfov.

Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica a dispus-o la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală, arată procurorii, potrivit RTv.net.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102