REPLICA ONLINE CONSTANTA

10.4° Constanța Vin., 19 Apr. 2024
Anul XX Nr. 6704
10.4° Constanța Vineri, 19 Aprilie 2024 Anul XX Nr. 6704
 

Dragomir se bazează pe negocierea politică la stabilirea listelor de candidaţi

Dragomir se bazează pe negocierea politică la stabilirea listelor de candidaţi

Replica API 26 septembrie 2011 | 00:00 156

PNL nu se teme de sondajele PSD

PNL nu se teme de sondajele PSD

"Poate am fi avut alte condiţii dacă în 1989 l-am fi readus pe Rege, poate ar fi trebuit să reînnodăm tradiţia. În '89, când a fost înlăturat regimul care l-a făcut să abdice" - declaraţia îi aparţine deputatului Gheorghe Dragomir, preşedintele PNL Constanţa. Şi tot Dragomir a precizat, într-un interviu acordat cotidianului "Replica", faptul că la alegerile locale nu vor exista probleme în privinţa stabilirii numărului de candidaţi de la PNL pe locuri eligibile, asta în ciuda zvonurilor pe această temă cum că PSD va lua tot "caimacul".

Reporter: Dacă în privinţa Consiliului Judeţean şi al Primăriei Constanţa lucrurile sunt clare din punctul de vedere al candidaţilor, cum veţi proceda la listele de consilieri municipali, respectiv judeţeni?

Gheorghe Dragomir: Mi se pare aproape la fel de clar, deşi au fost comentarii pe marginea acestui subiect, dar avem resurse să iasă bine. Se vor face sondaje, dar nu acestea sunt cele din urmă care vor stabili listele. Aici se va face şi o negociere politică.

Rep.: Adică nu se va merge doar pe procente rezultate din sondaje? Iar sondaje - făcute de cine? De PSD, de PNL, le puneţi cap la cap, iar apoi faceţi media rezultatelor?

G.D.: Ele se pot pune cap la cap, dar înainte de toate interesul comun este al celor trei partide, nu două - pentru că, până la urmă, eu cred că şi cei de la PC vor reveni la prima opţiune, aceea de a merge în USL la alegerile locale, pentru că altfel riscă să nu ajungă în vreo conducere locală, pe anumite funcţii, nu doar cele de consilieri -, o forţă însemnând USL. La negociere se pot obţine procente, se pot pune oameni pe liste în funcţie de capacitatea lor, de cât de bine cunoscuţi sunt, de valoarea fiecăruia în parte şi nu neapărat o simplă aritmetică obţinută din două sondaje sau trei.

Rep.: Până la urmă, un număr de consilieri locali, respectiv judeţeni, la care speraţi, ne puteţi spune?

G.D.: În primul rând, să vedem ce se întâmplă cu reforma în administraţie şi în ceea ce vrea să facă PD-ul. L-aţi auzit pe domnul preşedinte (n.r.-Traian Băsescu), şi nu cred că glumeşte, şi s-ar putea să ne trezim că nu mai avem judeţele actuale şi o să avem doar vreo zece. Sau, cine ştie, poate ne trezim că în judeţul Constanţa, în loc de 70 de administraţii locale, să avem vreo 15 sau 20. Totul este posibil şi de aceea cred că întâi trebuie să avem răbdare să vedem ce se întâmplă şi ulterior să ne putem pronunţa privind numărul de consilieri, de câţi primari sunt. Deocamdată ştim şi sunt sigur că municipiul Constanţa rămâne municipiul Constanţa şi va avea un candidat la primărie. Că se va mări municipiul, că se vor adăuga şi alte localităţi din împrejurimi - e posibil, să vedem dacă o serie de localităţi vor intra în componenţa acestui municipiu, pentru că nu m-ar mira aşa ceva.

Rep.: Domnul Ovidiu Cupşa este o variantă de viceprimar pentru municipiul Constanţa?

G.D.: Domnul Cupşa şi mulţi alţi colegi care şi-ar dori, pot opta pentru această funcţie. Domnul Cupşa a optat şi pentru alte funcţii...

Rep.: Parlamentar?

G.D.: A avut o discuţie cu mine... La cea de parlamentar a renunţat, dar şi domnul Cupşa, şi alţi colegi merituoşi îşi pot dori şi pot obţine această funcţie de viceprimar sau vicepreşedinte de Consiliu Judeţean sau prefect, directori... Sigur că această evaluare o va face un Birou Municipal, iar Biroul Judeţean va propune Biroului Naţional, care aprobă anumite candidaturi şi anumite funcţii de prim rang. Deci de la dorinţă şi până când va depune jurământul pe funcţia pe care şi-o doreşte un coleg de-al meu este un drum lung.

Rep.: Să vorbim despre localităţile unde USL nu funcţionează, şi să începem cu Mangalia. La Mangalia aţi exclus un coleg din partid, de dragul USL-ului...

G.D.: Nu doar de dragul USL-ului...

Rep.: În ciuda excluderii, acolo USL tot nu funcţionează. Ce se întâmplă?

G.D.: Nu a fost exclus (Viorel Oleniuc-n.r.) doar de dragul USL. A fost exclus în primul rând pentru că a avut ieşiri necontrolate faţă de colegii săi din partid, din PNL, nemaivorbind, desigur, de faptul că avem reguli, avem un protocol care trebuie respectat şi faţă de colegul din PSD. Indiferent de părerea mea personală despre o persoană, despre un candidat, despre un primar sau un consilier, eu trebuie să am răbdarea să discut în cadrul Biroului, în cadrul acelor birouri reunite ale celor două partide sau trei partide, iar ieşirile nu trebuie să le fac publice decât după ce am luat aprobarea colegilor şi am voie să fac acest lucru. În interior putem discuta orice. Numai că jignirile aduse şi atingerile directe nu au fost făcute numai către primarul Tusac, ci şi către colegi din PNL, şi noi, vizavi de cei care nu respectă regulile, statutul şi ceea ce noi hotărâm în Birourile politice, luăm asemenea măsuri (de excludere-n.r.).

Rep.: În concluzie, cum stau lucrurile la Mangalia? Domnul Victor Manea, responsabilul de zonă, pregăteşte un candidat-surpriză, dacă nu vă înţelegeţi cu primarul PSD?

G.D.: Candidatul-surpriză poate să fie inclusiv primarul în funcţie, poate să fie inclusiv din partea PNL sau PC. Noi ce ne dorim: la Mangalia sau în alte localităţi unde sunt semne de întrebare să avem cel mai bun candidat. Dacă, şi o spun apăsat, să se înţeleagă, dacă primarul Tusac se dovedeşte a fi cel mai bun candidat din partea USL, PNL îl va susţine. Şi acest lucru este valabil în toate localităţile. La Mangalia, nu este exclus ca Tusac să fie candidatul; spun asta pentru că s-a subînţeles din discuţii că eu mi-aş dori la Mangalia numai un primar PNL şi în nici un caz să nu fie PSD. Nu. Îl doresc pe cel mai bun. Noi suntem în competiţie, şi e puţin spus, suntem în război cu Partidul Democrat (PDL-n.r.). noi nu ne batem la Mangalia cu PSD, cu PC. Ne batem cu reprezentantul PD. Vom avea cea mai grea luptă cu reprezentantul PD, de aceea USL trebuie să aibă şi la Mangalia, şi la Cernavodă, şi la Năvodari şi în celelalte localităţi, cel mai bun candidat la primării.

Rep.: Şi la Năvodari USL nu funcţionează, dar dumneavoastră aţi spus că situaţia în acest caz "e puţin altfel". Cum adică?

G.D.: Am spus că aici nu am semne de întrebare vizavi de potenţialul actualului primar la ceea ce înseamnă candidatură pentru Primăria Năvodari.

Rep.: Şi atunci acceptaţi orice încălcare a regulilor?

G.D.: Nu, nu am acceptat. Noi vrem să îi convingem pe colegi, indiferent din ce partide sunt, că e bine să păstreze respectul faţă de colegi şi să respecte protocolul şi să încerce să sudeze echipa. Dacă cumva - şi acum aflu că PD-ul n-ar mai dori să aibă loc alegerile în aceaşi zi cu alegerile generale - alegerile locale au loc în iunie, atunci trebuie să ne grăbim cu localităţile unde avem ceva probleme, şi să le rezolvăm. Altfel, avem suficient timp până în toamna viitoare, pentru că, încet-încet, lucrurile vor intra pe un făgaş normal.

Rep.: Credeţi că ideea aceasta de comasare a alegerilor este una bună? Pe cine ar avantaja?

G.D.: În nici un caz nu avantajează PD-ul. Sunt măsurile sau ideile unor oameni disperaţi, care încearcă să se agaţe de orice, numai să-şi conserve procentele care le-au avut, pentru că astăzi nu le mai au, şi sperând că aşa poate vor reuşi să mai rămână la putere. Îşi fac iluzii şi trebuie să accepte, şi este sănătos România, pentru democraţia noastră fragilă, să avem rotaţia la guvernare - că iată ce înseamnă că am rămas pentru al doilea mandat cu acelaşi preşedinte: românii se vaită, peste tot spun că au greşit că l-au votat pe Traian Băsescu. Că PD nu va rămâne la putere este clar, indiferent ce vor inventa: că vor mai crea un partid, două, trei, că vor face o mişcare populară sau nu, că vor mai inventa nişte basme, că Albă-ca-Zăpada şi Scufiţa Roşie sunt depăşite şi trecem la altceva, poate Moş Crăciun sau ce ne mai pregăteşte domnul Lăzăroiu sau domnul preşedinte, pentru că cel care ia hotărâri şi îşi impune punctul de vedere este preşedintele României, căruia, din punctul meu de vedere, dacă ar fi înţeles ceva din al doilea mandat al lui Ion Iliescu, i-ar fi prins bine: un preşedinte trebuie să respecte întru totul Constituţia. Este un preşedinte al tuturor românilor şi, pentru o ultimă impresie, ar fi trebuit să nu se amestece în viaţa partidelor.

Rep.: Dacă tot aţi comentat despre PDL, cum credeţi că se va pune în aplicare recent anunţatul "coş de solidaritate" sau cum vedeţi această măsură?

G.D.: E o glumă proastă a celor de la UNPR, dintr-un populism peste măsură, în speranţa că poate-poate vor fura ceva voturi...

Rep.: Dar a fost o propunere acceptată de PDL.

G.D.: A fost de acord în urma presiunilor făcute de către cei de la UNPR. Eu sunt în comisia buget-finanţe şi ştiu cum, de mai multe ori, au stricat cvorumul de şedinţă cei de la PD pentru că nu vroiau să voteze o asemenea bazaconie. Legea se va vota, au majoritate, dar nu va fi decât o promisiune fără acoperire. Această lege nu poate fi pusă în aplicare într-o piaţă liberă, într-o economie pe care România o are astăzi şi în care ştim că agenţii economici funcţionează după legi economice comerciale a unei pieţe libere, în care nimeni nu poate să impună pentru un produs un preţ. Preţul e fixat de piaţă. Degeaba îşi fac iluzii că primarul dintr-o localitate va pune la dispoziţie un spaţiu... Să presupunem că pune la dispoziţie, deşi şi acela trebuie să fie justificat de ceva. Bun, pentru acest economat, cine garantează un preţ? Nimeni, pentru că piaţa reglează. Dacă guvernul are pentru pensionari un minim respect şi realizează că aceşti oameni chiar sunt în suferinţă şi nu au venituri pentru alimente, pentru medicamente şi pentru încălzire şi multe altele, să le mărească pensia. Simplu: să le adauge un leu, 10, 100, cât au puterea să o facă. S-o facă de la bugetul pe care îl administrează statul. Primăriile nu au bugete pentru aşa ceva. Nu pot scoate un leu pentru aşa ceva, pentru o lege pe care o dă Guvernul Boc. Mai este o măsură care ar putea fi luată: aceea de a micşora TVA-ul la alimentele de bază.

Rep.: S-au tot purtat discuţii, zilele acestea, despre Regele Mihai, a fost un vot cu emoţii, cu bătut obrazul în Parlament... De ce trebuie să vină Regele Mihai să se adreseze Parlamentului şi de ce credeţi că nu au vrut, iniţial, cei de la PDL să se întâmple acest lucru?

G.D.: Cei de la PDL, dacă nu ar fi fost episodul cu preşedintele care a avut acea referire urâtă vizavi de Rege, cred că nu ar fi spus nimic şi ar fi fost de acord să îl avem pe Rege, aşa cum o să şi fie pe 25 octombrie, în plenul reunit al celor două Camere. Este normal să dai posibilitate unui fost şef de stat şi a singurului şef de stat din timpul celui De-al Doilea Război Mondial care mai este în viaţă, la onorabila vârstă de 90 de ani să se adreseze naţiunii. Pentru că, de fapt, nu se adresează numai membrilor Parlamentului. Prin cele două Camere, care simbolizează societatea românească, Regele se va adresa României. Gândiţi-vă că este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru şi această posibilitate nu putea să fie refuzată. Până la urmă, au fost câţiva de la PDL care au avut curaj, printre care şi Theodor Paleologu - şi a primit felicitări pentru curajul său de a spune lucrurile apăsat, arătând obrazul celor din partidul său -, care au ridicat mâna şi au votat. Sigur, au fost cei de la UDMR care au votat, cei de la UNPR, şi propunerea a trecut. Nu vom mai avea multe ocazii să îl auzim pe Rege. Sunt unii care vor spune că se exprimă greu, are o problemă de sănătate, dar să nu uităm că face parte dintr-o familie care dacă nu ar fi fost existat nu ştiu ce soartă ar fi avut România - ştim cu toţii ce contribuţie a avut Carol I. Mai mult decât de atât, cred că pentru această familie statul poate face mai mult. Nu neapărat restituirea proprietăţilor, ci pentru acest simbol care a făcut ca noi astăzi să avem un stat care poate deveni aşa cum ni-l dorim: al şaptelea stat în Uniunea Europeană. Şi, să nu uităm că, atâta timp cât România a avut un Rege în frunte, nu am fost refuzaţi la nici una din mesele importante din Europa şi am fost respectaţi.

Alexandra ANTON

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
271241102118
5/49
123724351130
joker
42644172614