Drepturile minorităților, incluse în Declarația comună de la Kiev, la summitul UE-Ucraina

Ucraina s-a angajat să consulte atât minoritățile naționale de pe teritoriul său, cât și Comisia de la Veneția în chestiuni care privesc drepturile și legea minorităților. Promisiunea este cuprinsă în declarația comună adoptată vineri la summitul UE - Ucraina de la Kiev și a fost introdusă în document ca urmare a demersurilor României, au dezvăluit surse guvernamentale pentru Digi24.ro. .

„UE și Ucraina și-au reiterat angajamentul de a respecta pe deplin drepturile persoanelor aparținând minorităților, așa cum sunt consacrate în convențiile ONU și ale Consiliului Europei și protocoalele aferente. În acest sens, Ucraina va continua să se consulte și să coopereze cu Comisia de la Veneția și va continua dialogul de substanță cu reprezentanții persoanelor aparținând minorităților, inclusiv asupra legislației conexe. UE este pregătită să asiste Ucraina în continuare în eforturile sale de reformă și în implementarea acestora”, se precizează în paragraful nr. 5 al Declarației comune de la Kiev, în urma celui de-al 24-lea summit UE - Ucraina.

Legea minorităților, adoptată recent de Ucraina, a stârnit protestul României, care a criticat actul adoptat, pentru că limitează drepturile minorităților.

Protestul Ministerului de Externe pe acest subiect a fost urmat de o discuție telefonică între președintele Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski, șeful statului român cerându-i omologului său o rezolvare a situației.

„Președintele României s-a referit pe larg la recenta lege a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina. Președintele Klaus Iohannis i-a solicitat Președintelui Zelenski identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi Președinți au agreat ca în perioada imediat următoare miniștrii de externe ai celor două țări să aibă discuții cu privire la soluționarea bilaterală a aspectelor menționate.

Cu ce dezavantajează noua lege comunitățile de români din Ucraina

În legea adoptată pe 13 decembrie persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene, susține MAE.

Printre aceste prevederi se numără: subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale; nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească; persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești; dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare; subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat; subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.

Ministerul român al Afacerilor Externe a mai transmis la finalul anului trecut că va continua coordonarea cu reprezentanții comunității române și dialogul susținut cu autoritățile ucrainene pentru asigurarea respectării depline și promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligațiilor internaționale asumate de Ucraina în materie, pe care și legea le recunoaște în mod expres ca fiind prioritare.