După o jurnalistă, Ministerul Economiei trimite şi o literată de 24 de ani la Şantierul 2 Mai să împiedice falimentul DMHI

Ministerul Economiei dă dovadă de o prostie, incompetenţă şi inconştienţă pe care cu greu le credeam posibile până şi pentru politicienii români. În pline discuţii despre lichidarea şantierului Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), echivalentul unei apocalipse economice pentru sudul judeţului Constanţa, dar cu urmări grave şi în alte ramuri industriale, precum şi pentru bugetul naţional, statul român numeşte la conducerea Şantierului 2 Mai SA, prin care administrează procentul de 49% din compania coreeană, o proaspătă licenţiată în litere, de doar 24 de ani.

Tânăra se alătură astfel unei foste jurnaliste, întronată în luna mai 2015 la conducerea societăţii din Mangalia, cele două reprezentând, practic, interesele statului român în relaţia cu partenerii sud-coreeni. Reamintim că statul coreean, acţionar majoritar al DMHI, a propus lichidarea şantierului din Mangalia, pentru diminuarea pierderilor suferite de compania-mamă. După cum era de aşteptat, statul român nu a suflat nici un cuvânt până acum în această privinţă.

Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la Şantierul 2 Mai SA Mangalia a numit-o, pe 2 octombrie, în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie (CA) pe Raluca Ionela Ariton, se arată într-un raport al companiei de stat. Acesta i-a luat locul lui Mihai Busuioc, fost membru PDL din anturajul lui Vasile Blaga, preluat de fostul ministru Liviu Dragnea în Ministerul Dezvoltării Regionale, ca secretar general adjunct, pus în CA-ul de la 2 Mai în decembrie 2014.

Născută în iunie 1991 în Dâmboviţa, foarte tânăra Raluca Ionela Ariton reprezintă acum statul român într-o companie uriaşă, bântuită de spectrul unui faliment care ar nenoroci zeci de mii de familii din Constanţa. Raluca Ionela Ariton este licenţiată a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti, unde a obţinut, în septembrie, şi un master, la Comunicare şi Relaţii Publice. Proaspăta administratoră a unei societăţii cu pierderi şi datorii de peste 1 miliard de euro a luat Bac-ul în 2010 cu media 9,6, la secţia de Filologie a Colegiului Sfântul Sava, din Bucureşti. Fără discuţii, avem de-a face cu o tânără studioasă, bună la carte şi cu toată viaţa în faţă, la doar 24 de ani.

De aici, însă, şi până la a fi numită la şefia unei companii de stat care trebuie să negocieze cu o altă companie stat soarta unui şantier vital pentru judeţul Constanţa, e cale lungă de tot. Raluca Ionela Ariton a fost angajată în ianuarie 2015 ca expert debutant la Ministerul Economiei, în Direcţia de Politici Industriale şi Competitivitate. Imediat, devine consilier personal al unui secretar de stat, literata de 24 de ani având deja un job la stat, ca angajată a FISE Electricaserv SA. Raluca Ionela Ariton este colegă în CA-ul de la Şantierul 2 Mai SA cu Simona Decu Jerep, de 35 de ani, fostă jurnalistă la Curierul Naţional şi consilier la secretarul de stat Anca Alexandrescu, fiica celebrului jurnalist Horia Alexandrescu, la rândul ei fostă consilieră a lui Victor Ponta şi Sorin Oprescu.

Cine sunt super-profesioniştii numiţi de minister la Mangalia

Iar Şantierul 2 Mai SA este efectiv un muzeu al ororilor, din perspectiva numirilor făcute de guvernanţi pentru plata facturilor electorale şi bunul mers al traficului de influenţă ce le caracterizează cariera, indiferent de numele partidului. Astfel, neprihănita puştoaică de 24 de ani şi fosta jurnalistă din anturajul Ancă Alexandrescu sunt completate de preşedinta CA-ului de la Şantierul 2 Mai SA, Magdalena Brădean, de 60 de ani, mama fostului director de la Hidroelectrica, Eugen Brădean, arestat în 2013 pentru corupţie, funcţionară cu vechime la Ministerul Economiei, unde, în 2012, făcea parte din nu mai puţin de 11 CA-uri şi AGA ale unor firme de stat.

Cele trei reprezintă interesele României în DMHI, acolo unde Şantierul 2 Mai SA administrează participaţia de 49% a statului român, pachetul majoritar, de 51%, aparţinând DSME (Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering), controlat de statul sud-coreean prin banca de stat Korea Development Bank (KDB).

DMHI a raportat pentru anul 2014 pierderi şi datorii de peste 1 miliard de euro

DSME este una din cele mai mari companii din Coreea de Sud şi, tocmai de aceea, este puţin probabil să dea faliment. Pentru evitarea unui astfel de colaps trebuie limitate însă pierderile, iar subsidiara din Mangalia este una din primele pe lista celor la care coreenii vor să renunţe. DMHI a raportat pentru anul 2014 pierderi şi datorii colosale, pe bună dreptate dătătoare de fiori coreenilor. Şantierul a raportat o cifră de afaceri de 914.020.085 lei şi pierderi de 706.069.648 lei (160 milioane euro), cu 2.574 de angajaţi, precum şi datorii de 4.298.970.786 lei, echivalentul a circa 980 milioane de euro. Evident, totul ţine acum de resorturile guvernamentale, atât din Coreea de Sud, cât şi din România, fiecare ţară fiind obligată să aibă grijă de cetăţenii săi, implicaţi în această uriaşă afacere.

Aţi auzit, în acest timp, vreun oficial român care să liniştească zecile de mii de familii care depend, direct sau indirect, de DMHI? Bineînţeles că nu şi e aproape sigur faptul că nimeni de acolo habar n-are de aceste lucruri, din moment ce guvernanţii români şi-au asumat încă de la bun început statutul de parteneri de mâna a doua în businessul DMHI. Tot ce ştiu ei să facă e să numească la Şantierul 2 Mai domnişorici nevinovate sau activiste cu experienţă de partid, sperând să nu-i bage nimeni în seamă şi să-i întrebe de sănătate.