E HAOS în agicultură: legumele şi fructele ajung la GUNOI! Ce spun producătorii

Vânzare la negru şi luptă pentru supravieţuire

Serele de fructe şi legume din municipiul Constanţa, ca tot mai multe sectoare de activitate de altfel, se confruntă cu lipsa acută de personal calificat. Acest lucru, spun reprezentanţii asociaţiilor, este din cauza faptului că majoritatea tinerilor au părăsit de mult timp hotarele acestei ţări, iar cei puţini care au rămas nu au forţa şi capacitatea necesară pentru a munci în anumite domenii de activitate.

De asemenea, producătorii sunt tot mai indignaţi de faptul că nu au unde să îşi vândă produsele pentru că, de ani buni, am început să fim asaltaţi de tot mai multe firme străine care îşi vând fructele şi legumele în magazinele noastre. Toate acestea în timp ce micii producători din România ajung să vândă la colţ de stradă o legătură de ştevie la un leu, iar atunci când nu reuşesc să vândă toată marfa, o aruncă, fiind totuşi vorba de alimente perisabile.

Agricultura din România se numără şi ea printre sectoarele în care autorităţile centrale au eşuat lamentabil în a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu şi a le asigura cetăţenilor un trai cel puţin decent, dacă nu mai mult. Pentru că, din păcate, în societatea autohtonă, mulţi dintre noi au început să-şi piardă speranţa în ceea ce priveşte posibilităţile ca România să iasă din cercul vicios în care se învârte de ani buni şi care are un impact mai mult decât negativ asupra mai multor sectoare de activitate. Iar agricultura este unul dintre ele.

În timp ce în alte ţări nu se vând produse de alte origine decât în momentul în care s-au epuizat produsele autohtone, în România, lucrurile merg anapoda. După spusele specialiştilor care administrează serele din Constanţa, statul român nu sprijină cu nimic micii producători, ci permit intrarea străinilor pe piaţa românească cu tot mai multe produse, în detrimentul celor produse de românii noştri. Că e vorba de şpagă, că e vorba de dezinteres, cert e că tot mai mulţi ţărani români se găsesc în situaţia de a fi nevoiţi să îşi vândă legumele şi verdeţurile pe marginea drumului, acolo de unde nu-i gonesc reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Situaţia este mai mult decât tristă, ba chiar revoltătoare, ţinând cont că sute de kilograme de legume şi fructe româneşti sfârşesc la gunoi, pentru că nu are cine să le cumpere. Iar pentru cei care încă mai colaborează cu supermarketurile şi le livrează produsele cultivate de ei, taxele, impozitele şi avansurile mici pe care le primesc nu-i ajută prea mult. Administratorii serelor din localitate atrag atenţia asupra unui alt fapt îngrijorător pentru sectorul agriculturii româneşti, şi anume - lipsa acută de personal.

Ei spun că acest lucru se datorează faptului că actualii guvernanţi nu sunt interesaţi de soarta lor şi nu fac nici un demers pentru a le asigura o bună desfăşurare a activităţii, motiv pentru care tot mai mulţi se văd nevoiţi să vândă la negru, sau să plece în cele din urmă din ţară. Spre exemplu, societatea constănţeană SC Leader International SA din Km 4-5 lucrează cu o mână de oameni din localităţile Topraisar, Scărişoreanu şi Lanurile. În rest, sunt nevoiţi să caute oameni dispuşi să vină să lucreze de prin alte regiuni ale ţării. Reprezentanţii asociaţiei spun că lipsa personalului calificat şi a şcolilor profesionale reprezintă un mare dezavantaj pentru economia ţării.

„Toată lumea vinde la negru și e balamuc. E o piață haotică și dezorganizată”

Reprezentanții serelor din Km 4-5 susțin că propunerea parlamentarilor de a obliga comercianții să vândă în proporție de 51% produse românești este mai mult decât binevenită, în contextul în care de foarte mult timp se importă foarte multă marfă străină, în detrimentul micilor producători din România, care se văd nevoiți să își vândă marfa la negru, la colț de stradă. De cele mai multe ori este vorba despre țărani bătrâni și cinstiți, care nu vor decât să-și ofere produsele sănătoase spre vânzare.

Amintim că legea care îi obligă pe comercianți să expună la raft 51% produse românești a fost adoptată luna aceasta de Camera Deputaților cu majoritate de 293 pentru și nici un vot împotrivă. Legea urmează să fie trimisă președintelui spre promulgare. Marin Anton, inițiatorul legii, a declarat că acest act normativ va însemna că ” atât producătorii români, cât și consumatorii români vor avea produse proaspete și sănătoase românești pentru consum”.

Angajații serelor din Km 4-5 spun că nu reușesc mereu să vândă tot ceea ce produc, motiv pentru care de multe ori, marfa nevândută ajunge la fabricile de conserve, pentru a se închide cercul. Problema este că din acest proces, producătorii nu obțin suficient profit pentru a-și acoperi cheltuielile de producție. Numai anul trecut au avut un procent de 20% de castraveți cornișon și roșii nevândute: ”E o piață haotică, dezorganizată. Toată lumea vinde la negru și e balamuc. Pentru că nu e nimeni interesat de acești mici producători”, spun angajații serelor din Constanța.

Ce metode folosesc producătorii constănțeni pentru a evita folosirea excesivă a pesticidelor

Având în vedere cele mai recente scandaluri referitoare la pesticidele aplicate fructelor și legumelor de pe piața românească, reprezentanții serelor din Km 4-5 susțin că folosesc o serie de metode alternative pentru a evita utilizarea excesivă a pesticidelor. Spre exemplu, ei spun că polenizarea tomatelor se face cu bondari, îngrăămintele chimice folosite sunt solubile, iar dăunătorii sunt combătuți prin metode... bio. Astfel, specialiștii explică cum, pentru a scăpa legumele de dăunători, se folosesc de prădători naturali ai acestora, care se produc în laborator. Astfel, alimentele ajunse pe rafturile supermarketurilor ar fi mai sănătoase decât dacă s-ar folosi pesticide tradiționale.

Geanina DRĂGOI