Ea este femeia care, de 23 de ani, le "suflă" actorilor replicile

"Emoţiile sunt gestionate mai bine în spatele scenei"

Unii transformă dragostea de oameni şi dorinţa de a ajuta, retrăind cu nostalgie amintirile din trecut, în meserie. Cătălina Belemei este unul dintre ei. Lucrează ca sufleor în teatrul constănţean de 23 de ani. A început la Teatrul Dramatic, tatonând, cochetând cu meseria şi cu scena, în prezent fiind angajata Teatrului de Stat. Pentru a deveni ceea ce este astăzi a dat un examen greu, exact ca un actor, constând în recitarea unei poezii, interpretarea unei melodii şi a unei mici scenete. Adolescentă aproape a avut emoţii groaznice, mai ales că în juriu erau regretatul Lică Cojocaru şi Iancu Lucian. Cu timpul s-a îndrăgostit de ceea ce făcea şi acum nu se vede altundeva, decât în preajma actorilor, alături de care se află încă de la prima lectură a unei piese. Învaţă odată cu ei rolurile, le simte emoţiile şi îi cunoaşte atât de bine, încât simte dacă sunt în impas, dacă au nevoie de ajutorul ei. Pe timpul repetiţiilor care durează de obicei o lună şi jumătate sau două luni, observă actorii şi pasajele unde au probleme, iar în timpul spectacolului atenţia distributivă trebuie să fie maximă, pentru că în grija ei sunt toţi actorii aflaţi pe scenă. Locul ei este în stânga sau dreapta, la marginea scenei de unde pleacă cortina, în funcţie de cum este convenabil pentru piesă şi actori. Cu cât piesa are mai multe personaje, cu atât e mai greu, pentru că deşi lucrează cu textul în faţă, nu se poate uita la acesta tot timpul, trebuie să urmărească actorii, să le simtă emoţia, să sesiseze la timp dacă e nevoie de ea, pentru a nu crea o situaţie jenantă, atât pentru ea, cât şi pentru actor. Deşi se află în spatele scenei, emoţiile sunt la fel de puternice cu cele ale actorului, în special la premiere. A jucat şi pe scenă, în faţa publicului, a simţit prin ce trece un actor, tracul lui în momentul când priveşte spectatorul drept în ochi, poate de aceea îl înţelege atât de bine. "Emoţiile sunt gestionate mai bine în spatele scenei, dar asta nu înseamnă că nu există. Simţim la fel cu actorul, trăim emoţiile prin care trece, pentru că altfel nu ne-am face cu adevărat meseria", a concluzionat Cătălina Belemei. Există piese în care se regăseşte şi care îi devin de suflet, lucrând la ele cu mare drag, chiar dacă este a suta reprezentaţie. De aceea reacţia publicului este pozitivă de fiecare dată. Memoria ei este de invidiat. Reţine texte întregi, şi chiar dacă uită, e nevoie să asculte puţin, şi, un cuvânt, o simplă intonaţie, îi aduc aminte totul. "Amintirile în general le pui în sertăraşe, le închizi şi, când e cazul, le deschizi. Dacă uit, e îndeajuns o simplă intonaţie, care mă face să-mi aduc aminte", a declarat, pentru "Replica", Cătălina Belemei, sufleor la Teatrul de Stat Constanţa.

Marieta ŞTEFAN