REPLICA ONLINE CONSTANTA

17.5° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
17.5° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Efectele fumatului: în ce fel dăunează creierului?

Efectele fumatului: în ce fel dăunează creierului?

Replica API 30 septembrie 2021 | 20:49 455

Mulți oameni știu despre efectele nocive ale fumatului asupra plămânilor, însă acest viciu dăunează și creierului, crescând riscul de boală.

Sursă foto: Shutterstock

Multe persoane cunosc faptul că fumatul este nociv pentru inimă și plămâni, însă despre daunele pe care le produce creierului nu se discută prea des. În realitate, fumatul dăunează fiecărui organ din corp, iar creierul nu face excepție. Fumătorii au un risc semnificativ mai mare de demență decât nefumătorii, precum și de deces asociat cu demența, scrie doc.ro.

Efectele fumatului se întind și asupra creierului

Organizația Mondială a Sănătății a estimat în 2014 că 14% dintre cazurile de demență la nivel mondial pot fi cauzate de fumat. În general, fumătorii sunt cu 30% mai predispuși să dezvolte demență și cu 40% mai predispuși să dezvolte boala Alzheimer, potrivit unei analize din 2015 a 37 de studii diferite publicate în jurnalul PLOS ONE. Cu cât o persoană fumează mai mult, cu atât este mai mare riscul de boală: analiza a arătat că, la fiecare 20 de țigări fumate pe zi, riscul de demență crește cu 34%. Fumatul crește, de asemenea, riscul de accident vascular cerebral.

Cercetările științifice arată că renunțarea la fumat poate ajuta la scăderea riscului de vătămare a creierului. Renunțarea la fumat este una dintre cele șapte modificări ale stilului de viață, cunoscute sub numele de Life's Simple 7, despre care studiile au arătat că îmbunătățește sănătatea inimii și a creierului.

Renunțarea la fumat este binevenită oricând, dar cu cât o persoană renunță mai devreme la fumat, cu atât este mai bine pentru sănătate. Un studiu anterior a constatat că riscul crescut al fumătorilor de a dezvolta demență a scăzut în timp, după ce au renunțat la acest viciu, ajungând în cele din urmă, după nouă ani, să nu fie mai mare decât al persoanelor care nu au fumat niciodată.

Renunțarea la fumat la vârsta a doua este mai bună decât renunțarea la vârsta a treia, dar, în cele din urmă, beneficii pot apărea oricând după ce o persoană nu mai fumează. Din păcate, pe măsură ce înaintează în vârstă, oamenii sunt mai puțin predispuși să renunțe, spun cercetătorii care se concentrează pe găsirea celor mai eficiente modalități de a ajuta adulții de peste 50 de ani să nu mai fumeze.

Pe lângă faptul că tind să fumeze mai mult decât tinerii, fumătorii mai vârstnici sunt mai puțin sfătuiți de medici să renunțe la acest viciu, aceștia concentrându-se mai degrabă pe fumătorii mai tineri. De asemenea, dacă pacienții mai în vârstă sunt sfătuiți, totuși, de medici să nu mai fumeze, aceștia tind să le ofere mai puține opțiuni care să îi ajute în demersul lor, cum ar fi plasturi cu nicotină sau medicamente și alte produse care dublează sau triplează șansele unei persoane de a renunța la fumat cu succes.

Persoanele cu tulburări mentale sunt, de asemenea, mai predispuse să fumeze și să renunțe mai greu la acest obicei dăunător fără asistență. Ratele de fumat în rândul persoanelor cu tulburări de dispoziție, anxietate, deficit de atenție și alte tulburări sunt de două până la cinci ori mai mari decât cele ale populației generale, iar cercetările sugerează că fumatul poate chiar să influențeze evoluția acestor boli.

Potrivit oamenilor de știință, persoanele cu boli mentale, cum ar fi depresia sau tulburarea bipolară, sunt mai predispuse să aibă diverse pofte atunci când renunță la fumat, astfel încât au nevoie de medicamente pentru a minimiza aceste pofte și de consiliere pentru a le ajuta să le facă față.

Renunțarea la fumat poate fi un proces dificil, dar cu beneficii mari

Renunțarea la fumat este benefică pentru toate organele din corp, însă este adevărat că fumătorii înrăiți au dificultăți când doresc să renunțe la viciu. De aceea, este indicat ca pacientul să ceară sfatul medicului de familie și să alcătuiască împreună cu acesta un plan viabil pentru renunțarea la fumat.

Sunt persoane care se pot lăsa de fumat brusc și care pot evita cu succes capcanele pentru a nu se reapuca (de exemplu, evită locurile în care se fumează sau situațiile în care obișnuiau să fumeze anterior), și persoane care au nevoie de o perioadă mai lungă pentru a renunța treptat.

Există diverse trucuri care pot ajuta o persoană care face tranziția de la fumător la nefumător și fiecare pacient trebuie să încerce pentru a vedea ce anume funcționează pentru el, personal. De exemplu, un studiu american a arătat că pofta de țigări apare mai des la persoanele care consumă multă carne, și că, dimpotrivă, brânza, fructele și legumele scad pofta de fumat. Se poate încerca, deci, scăderea consumului de carne în perioada în care pacientul încearcă să renunțe la țigări și creșterea consumului de salate de legume cu brânzeturi și pâine integrală, de exemplu.

Și băuturile contribuie la pofta de țigări sau la scăderea acestei pofte la o persoană care vrea să renunțe la fumat. Astfel, alcoolul, cafeaua și sucurile carbogazoase fac ca țigările să aibă gust mai bun, în timp ce apa și sucurile naturale de fructe și legume scad pofta de țigară.

Specialiștii spun că pofta de țigară durează 5 minute. De aceea, este foarte important ce face persoana respectivă în cele 5 minute din momentul în care simte nevoia să fumeze. Pentru fiecare persoană poate funcționa altceva; unii oameni pot face, de exemplu, efort fizic timp de 5 minute: câteva flotări, genuflexiuni, urcat și coborât în fugă scările etc., alții pot constata că îi ajută ca în acele minute să se distragă printr-o discuție cu alte persoane, telefonică sau față în față.

De asemenea, terapia de substituție nicotinică poate fi de un real ajutor, dublând șansele de reușită în încercarea de a renunța la fumat și de a scăpa de efectele nocive ale fumatului.

Însă, cel mai important pentru reușită este ca fumătorul să înțeleagă cu adevărat cât de dăunător este acest viciu și pentru el, și pentru cei din jur, să își dorească din toate puterile să renunțe și să nu se sfiască să ceară ajutorul medicului și al persoanelor dragi pentru a reuși. De asemenea, alcătuirea unei liste de motive poate fi de mare ajutor pentru momentele dificile care apar pe parcursul procesului de renunțare.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102