Efectele nocive potențiale ale întreruperii tratamentului cu IECA și BRA la pacienții cu COVID-19

Întreruperea tratamentului cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și cu blocanții receptorilor angiotensinei (BRA) la persoanele bolnave de COVID-19 ar putea fi dăunătoare, arată noi cercetări.

Inhibitorii sistemului renină-angiotensină oferă protecție cardiovasculară, renală și, de asemenea, pulmonară în sindromul de detresă respiratorie acută în asociere cu SARS-CoV-2. Întreruperea acestor medicamente la pacienții cu COVID-19 poate fi, prin urmare, potențial dăunătoare.

Pandemia de COVID-19 cauzată de Sindromul Respirator Acut Sever Coronavirus-2 (SARS-CoV-2) care a infectat zeci de milioane de oameni din întreaga lume a alimentat un interes enorm pentru mecanismele prin care acest nou coronavirus provoacă sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA) și insuficiența multiorganică.

La începutul anului 2020, rapoartele privind secvența completă de ARN a virusului SARS-CoV-2 au evidențiat similitudinea remarcabilă a acestuia cu virusul SARS-CoV, care a fost responsabil pentru un focar la nivel mondial în 2003. Deoarece procesele prin care virusul SARS-CoV infectează celulele pulmonare fuseseră deja identificate și s-a considerat că SARS-CoV-2 utilizează mecanisme identice, aceste descoperiri au permis o accelerare fără precedent a cunoașterii despre această problemă de sănătate globală.

Cum infectează SARS-CoV-2 plămânii?

Din 2005, se știa că SARS-CoV folosește enzima de conversie a angiotensinei ECA-2 ca receptor pentru a infecta celulele. ECA-2 este extrem de exprimată în endoteliul vascular și în plămâni, mai ales în celulele epiteliale endoteliale și alveolare de tip 2.

Asemănările dintre SARS-CoV și SARS-CoV-2 includ o omologie de 76,5% în secvența de aminoacizi a proteinei spike (S) a învelișului pe care ambele virusuri o utilizează pentru a infecta celulele-gazdă. Cu o diferență mică, proteina SARS-CoV și cea SARS-CoV-2 S au o structură 3-D aproape identică a domeniului de legare a receptorilor și, în plus, noul coronavirus se leagă de ECA-2 cu o afinitate chiar mai mare decât SARS-CoV, care poate explica virulența și predilecția sa pentru plămâni.

Care este rolul ECA-1 și ECA-2 în infecția cauzată de SARS-CoV-2?

Atât ECA-1, cât și ECA-2 scindează peptidele angiotensinei. Cu toate acestea, diferă semnificativ: ECA-1 scindează dipeptida His-Leu de angiotensină I, generând astfel angiotensină II, care determină vasoconstricția și bronhoconstricția, crește permeabilitatea vasculară, inflamația și fibroza și, prin urmare, promovează dezvoltarea SDRA și a insuficienței pulmonare la pacienții infectați cu SARS-CoV și SARS-CoV-2.

După ce ECA-2 a fost identificat ca receptor SARS-CoV-2, în mod neașteptat și aproape imediat s-a susținut că tratamentul cu IECA și BRA ar fi dăunător pentru bolnavii de COVID -19. Această ipoteză a fost răspândită rapid printre mase mari de oameni, provocând confuzie și teamă la pacienții care au luat aceste medicamente, care au început să-și întrebe medicii dacă ar trebui să întrerupă tratamentul cu aceste medicamente și să ia antihipertensive din alte clase.

Confuzia cauzată în comunitatea medicală și în public s-a datorat publicării a două comentarii care conțin ipoteze simple în absența unor dovezi justificative. Răspândirea falselor dovezi a fost atât de rapidă în portalurile publice și de știri încât societățile științifice, inclusiv Societatea Europeană de Hipertensiune, Societatea Italiană de Cardiologie și Societatea Italiană de Hipertensiune Arterială s-au văzut obligate să publice declarații pentru a confirma că nu există dovezi reale cum că IECA și BRA ar putea pune în pericol pacienții cu COVID-19 și că nu este necesar să se recomande întreruperea tratamentului.

IECA par să aibă efect protector în fața SARS-CoV-2

Datele experimentale obținute pentru virusul SARS-CoV arătau, de asemenea, că aceste medicamente pot fi mai degrabă protectoare decât dăunătoare, ceea ce duce la propunerea de a spori în mod specific brațul protector al sistemului renină-angiotensină ca strategie terapeutică nouă pentru bolile pulmonare.

Mai mult, retragerea bruscă a inhibitorilor sistemului renină-angiotensină-aldosetron (SRAA) la pacienții cu risc crescut, inclusiv cei care au hipertensiune arterială în stadiul 3, insuficiență cardiacă sau care au avut infarct miocardic, poate duce la instabilitate clinică și la rezultate negative asupra sănătății.

În rezumat, un dezechilibru la nivelul acestor enzime contribuie la patogeneza SDRA și a insuficienței pulmonare acute, care este probabil relevantă și pentru pacienții cu COVID-19. Prin urmare, oamenii de știință concluzionează că reechilibrarea sistemului prin „tocirea” efectelor dăunătoare ale Ang II folosind IECA și BRA cu îmbunătățirea axei ECA-2 este o strategie valoroasă pentru a minimiza efectele dăunătoare ale SARS-CoV-2 asupra plămânilor.

Pentru majoritatea pacienților cu boli cardiovasculare, în special la cei cu hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă sau boli ischemice ale inimii, care sunt tratați cu IECA sau cu BRA și la risc de infectare sau care au fost infectați cu SARS-CoV-2, dar nu au nevoie de ventilație mecanică, nu există dovezi privind efectele dăunătoare ale IECA sau BRA; De fapt, întreruperea acestor medicamente extrem de importante pentru ei le poate fi dăunătoare.

Despre IECA și BRA

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) - captopril, enalapril, perindopril etc. - pot reduce activitatea unei enzime numită enzima de conversie a angiotensinei (ECA), responsabilă pentru hormonii care ajută la controlul tensiunii arteriale. IECA inhibă sau limitează această enzimă, făcând vasele de sânge să se relaxeze și să se lărgească.

Acest lucru, la rândul său, scade tensiunea arterială și îmbunătățește fluxul de sânge către mușchiul inimii. Un sfert din sângele pompat în fiecare bătaie de inimă curge prin rinichi, deci dacă eficența inimii scade, rinichii suferă și ei. Prin urmare, IECA îmbunătățesc funcția rinichilor, precum și a inimii, fiind prescriși în mod obișnuit pentru a trata tensiunea arterială crescută, problemele cardiace și alte afecțiuni. Efectele adverse pot fi tusea seacă, un nivel mărit de potasiu în sânge (hiperkalemie), oboseala, amețeala.

Blocanții receptorilor angiotensinei (BRA) - candesartan, losartan, valsartan etc. - reduc acțiunea hormonului angiotensină II. Acest hormon are un puternic efect de constricție asupra vaselor de sânge, crescând tensiunea arterială. Angiotensina II stimulează, de asemenea, retenția de sare și apă în organism, ceea ce crește și mai mult tensiunea arterială.

Aceste medicamente funcționează prin blocarea receptorilor asupra cărora acționează hormonul, în special receptorii AT1, care se găsesc în inimă, în vasele de sânge și în rinichi. Blocarea acțiunii angiotensinei II ajută la scăderea tensiunii arteriale și la prevenirea deteriorării inimii și a rinichilor. Efectele secundare ale acestor medicamente pot fi amețeala, hiperkalemia și umflarea pielii din cauza acumulării de fluide (angioedem).