REPLICA ONLINE CONSTANTA

4.7° Constanța Mar., 19 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6673
4.7° Constanța Marți, 19 Martie 2024 Anul XX Nr. 6673
 

Ești workaholic? Atenție la sănătatea mentală!

Ești workaholic? Atenție la sănătatea mentală!

Replica API 15 iunie 2021 | 00:00 495

Trăim într-o societate în care munca în exces este valorizată, de multe ori în detrimentul timpului personal și al sănătății. Atenție, însă, dacă ești workaholic, poți dezvolta probleme de sănătate mentală.

Sursă foto: Shutterstock

În general, productivitatea exagerată a unei persoane este extrem de prețuită, ceea ce face din munca plătită nu numai o necesitate, ci o preocupare centrală în viața oamenilor. Cu toate acestea, atitudinea care favorizează munca în exces poate fi una dăunătoare: tot mai multe cercetări arată că dependența de muncă este o problemă în creștere în lumea industrializată, fiind legată de o sănătate fizică și mentală mai slabă.

Workaholicii lucrează în exces deși sunt conștienți de riscurile pentru sănătate

A fi workaholic este o afecțiune caracterizată printr-un interes obsesiv și compulsiv pentru muncă. Acești oameni lucrează de obicei mai mult decât li se cere, fie la locul de muncă, fie din cauza necesităților financiare. Alte caracteristici includ preocuparea cu privire la performanța lor la locul de muncă, gândirea rigidă și perfecționismul, care este deseori proiectat și asupra altora, scrie doc.ro.

Persoanele cu dependență de muncă sunt tentate să lucreze excesiv, în ciuda efectelor nocive pe care le are acest lucru asupra sănătății și bunăstării lor personale și a relațiilor cu cei din jur. Persoanele workaholice au adesea o stimă de sine scăzută, au îndoieli cu privire la performanța lor la locul de muncă sau au trăsături de personalitate obsesiv-compulsive.

Numeroase studii au arătat impactul negativ al dependenței de muncă asupra sănătății mentale. De exemplu, un studiu¹ realizat în 2020 în Franța a investigat de ce apare dependența de muncă și ce impact are asupra sănătății mentale și fizice.

Cercetătorii au analizat un total de 187 de lucrători dintr-o serie de profesii și arii demografice diferite, cărora li s-a cerut să răspundă la patru chestionare separate. S-a descoperit astfel că pretențiile mari la locul de muncă și persoanele care aveau joburi cu stres ridicat - de exemplu manageri cu responsabilități mari - erau factorii cei mai semnificativi care contribuiau la riscul de a deveni workaholic.

În cazul în care acest lucru a fost însoțit un program de lucru mai lung decât era necesar și de o abordare obsesivă a muncii, exista un risc și mai mare de a dezvolta dependență de muncă. De asemenea, femeile s-au dovedit a fi mai predispuse la a dezvolta dependență de muncă decât bărbații. Deși nu este pe deplin clar de ce femeile erau mai predispuse să devină workaholice, alte cercetări au avut rezultate similare.

Angajații cu depresie au fost de două ori mai predispuși să dezvolte dependență de muncă, în comparație cu cei fără tulburări de sănătate mentală. Calitatea scăzută a somnului, nivelurile ridicate de stres și nivelurile scăzute de bunăstare generală au fost, de asemenea, identificate ca factori de risc ridicat.

Deși dimensiunea eșantionului acestui studiu a fost mică, alte cercetări anterioare au arătat, de asemenea, că dependența de muncă este asociată cu depresia, stresul, burnout-ul și tulburările de somn.

Dependența de muncă este mai frecventă în țările industrializate, unde performanța profesională este o măsură a succesului. Aceste idei despre muncă pun presiune pe intensificarea sarcinilor de serviciu și a performanței la job pentru a promova creșterea economică. De asemenea, se concentrează pe creșterea responsabilităților unei persoane la locul de muncă.

Trebuie găsit un echilibru între muncă și alte domenii ale vieții

Având în vedere efectele negative ale dependenței de muncă raportate tot mai des, în viitor vor fi necesare schimbări radicale atât la locul de muncă, cât și în societate. Cu alte cuvinte, ar fi nevoie ca societatea să nu mai considere munca drept un instrument esențial de performanță și dezvoltare și, în schimb, să acorde o valoare și o importanță mai mare sănătății și bunăstării angajaților, atât individual cât și colectiv.

Sprijinul și schimbarea pot începe la locul de muncă în sine, motiv pentru care este important ca angajatorii să recunoască și să răspundă cererilor angajaților într-un mod pozitiv. De exemplu, un studiu a constatat că creșterea securității locului de muncă și a oportunităților de dezvoltare a redus riscul angajaților de a fi workaholici.

Alte studii au sugerat că intervențiile de a obține un echilibru între viața profesională și viața personală ar putea reduce riscul de a deveni dependent de muncă. De exemplu, dacă locurile de muncă reduc în mod activ orele de lucru pentru a le oferi angajaților șansa de a petrece mai mult timp cu familia lor, această măsură poate avea ca rezultat o performanță mai bună a acestora la serviciu. Mai puține ore de lucru pot reduce conflictele care apar în familie, deoarece angajații se pot dedica mai mult partenerilor și copiilor.

S-a demonstrat, de asemenea, că promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată crește atât sănătatea fizică și psihică, cât și rezistența personală a angajaților. Practic, echilibrarea timpului și a energiei utilizate la locul de muncă și în viața personală îi ajută pe oameni să se simtă mai bine - îmbunătățind ulterior atât sănătatea mentală, cât și cea fizică.

Toate acestea sugerează că locurile de muncă ar trebui să dezvolte inițiative de echilibru între viața profesională și viața personală, să ofere oportunități pentru dezvoltarea carierei și să sporească securitatea locului de muncă pentru a preveni apariția dependenței de muncă. Aceste modificări pot reduce stresul și absenteismul, îmbunătățind în același timp performanța la job.

Însă nu multe locuri de muncă au acest tip de strategii și pot fi greu de implementat din cauza concentrării culturii pe creștere economică și performanță. Psihologii le recomandă angajaților care lucrează prea mult și nu mai au timp și energie pentru alte domenii ale vieții să analizeze cu atenție situația în care se află și să ia în calcul riscurile pentru sănătate. Din păcate, multe persoane așteaptă până când se confruntă cu o problemă gravă de sănătate fizică sau mentală (de exemplu, un infarct sau burnout), care uneori necesită spitalizare, pentru a face schimbări consistente în ceea ce privește munca.

Un echilibru mai bun între viața profesională și viața personală necesită de multe ori ajustarea tiparelor zilnice și schimbarea modului în care o persoană gândește și simte. Însă, dacă se obține acest echilibru între serviciu și alte activități (timp petrecut cu familia, întâlniri cu prietenii, menținerea unor hobby-uri), sănătatea fizică și cea mentală se vor îmbunătăți substanțial.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
294439101410
5/49
31213917-03-20243 0 1 5 5 7 6
joker
371118333920