Eurodeputaţii insistă pe necesitatea asigurării unui buget multianual al UE ambiţios şi echilibrat

Viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru 2021-2027 trebuie să asigure finanţarea domeniilor prioritare precum schimbările climatice, cercetarea, digitalizarea şi sprijinul pentru tineri, dar în acelaşi timp nu trebuie neglijate domeniile tradiţionale, cum sunt politica de coeziune şi politica agricolă comună - este principala idee care a marcat dezbaterea desfăşurată miercuri în plenul Parlamentului European şi consacrată pregătirii Consiliului European extraordinar din 20 februarie.

Mai mulţi eurodeputaţi au subliniat în intervenţiile lor că o provocare în plus pentru viitorul buget multianual al UE este retragerea Regatului Unit din blocul comunitar, întrucât este vorba despre un buget comunitar mai mic cu 75 de miliarde de euro pentru perioada de şapte (2021-2027).

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Uniunea Europeană are nevoie de un buget care să asigure un echilibru între priorităţile vechi şi cele noi, capabil să investească în digitalizare şi să poată finanţa cercetarea. ''Dar, înainte de toate, este nevoie de un buget capabil să combată provocările climatice şi eu nu voi accepta nicio soluţie care nu alocă 25% din buget pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru că altfel nu se va atinge neutralitatea climatică'', a declarat şefa executivului comunitar.

''Pactul Ecologic european se va face alături de cercetătorii europeni şi de companiile europene sau pur şi simplu nu va exista'', a adăugat ea.

În intervenţia sa, liderul grupului Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, şi-a exprimat speranţa că pe 20 februarie liderii statelor membre vor putea ajunge la un compromis, astfel încât negocierile între Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul UE să poată respecta calendarul iniţial.

''Este nevoie să arătăm că la nivel european nu trebuie să fim doar distribuitori de fonduri'', a spus eurodeputatul german.

Din partea grupului S&D, lidera acestuia, Iratxe Garcia Perez, a afirmat că propunerea PE (alocarea a 1,3% din venitul naţional brut) privind bugetul multianual este cât se poate de clară. ''Nu putem face mai mult cu mai puţine resurse. Trebuie să abordăm politicile europene pentru tineri, trebuie să discutăm despre politicile europene care să-i sprijine pe tinerii antreprenori. Parlamentul decide de pe picior de egalitate cu Consiliul şi nu vom ceda în faţa presiunii timpului'', a insistat Garcia Perez.

Liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloş, a salutat demersurile preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, în vederea ajungerii la un compromis între statele membre privind CFM. ''Dorim un buget bun, Europa nu este doar o afacere în care doar ne luăm angajamente, este nevoie de rezultate tangibile pentru cetăţeni, de soluţii privind schimbările climatice şi transformarea digitală, dar în acelaşi timp trebuie să fie modernizate politica agricolă comună şi politica de coeziune'', a afirmat fostul comisar european pentru agricultură.

El a adăugat că în privinţa CFM partea de venituri trebuie să fie modificată în conformitate cu tratatele şi a reafirmat că este nevoie de un mecanism puternic privind respectarea statului de drept, grupul Renew Europe nefiind ''dispus să facă compromisuri'' pe acest subiect.

Philippe Lamberts, co-liderul grupului Verzilor, a salutat obiectivul Comisiei Europene de alocare a 25% din buget pentru combaterea schimbărilor climatice, dar a avertizat că domeniile finanţate de restul de 75% nu trebuie să compromită obiectivul atingerii neutralităţii climatice.

În discursul său, preşedintele grupului Identitate şi Democraţie (ID), Marco Zanni, a insistat pe caracterul limitat al resurselor aflate la dispoziţia UE. ''Ar fi util să renunţăm la iluzii deşarte şi să acceptăm faptul că resursele sunt limitate. În opinia mea, priorităţile importante - politica de coeziune, politica agricolă comună etc. - pot fi finanţate fără a cere resurse suplimentare. Este nevoie de pragmatism şi realism şi să recunoaştem că acestea sunt resursele şi altele nu există'', a încheiat el.

Potrivit eurodeputatului polonez Jan Olbrycht (PPE), co-raportor al PE pentru viitorul cadru financiar multianual, Parlamentul European a afirmat clar că, după Brexit, Uniunea Europeană ''ar trebui să-şi păstreze nivelul ambiţiilor, dacă nu chiar să îl crească''. ''Consiliul însă pare să se uite în altă direcţie şi crede că se pot face mai multe lucruri cu mai puţini bani. PE nu poate fi de acord cu o Europă mai mică şi mai neînsemnată decât până acum'', a accentuat el.

În ceea ce o priveşte, eurodeputata portugheză Margarida Marques (S&D), co-raportoare a PE pentru viitorul cadru financiar multianual, a spus că ''este momentul să punem cap la cap priorităţile politice şi mijloacele financiare necesare''.

Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului PPE, a insistat pe importanţa finanţării politicilor tradiţionale (PAC şi coeziunea) şi a subliniat că PE, care are ultimul cuvânt privind bugetul multianual al Uniunii, îşi va da acordul doar dacă în forma finală a acestuia se vor regăsi priorităţile incluse de Parlamentul European.

Necesitatea asigurării în continuare a finanţării politicii agricole comune şi a celei de coeziune a fost evidenţiată şi de către eurodeputata Maria Grapini (S&D).

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a convocat pentru 20 februarie, la Bruxelles, un summit al cărui scop este ajungerea la un compromis între statele membre privind viitorul cadrul financiar multianual (CFM, bugetul UE pe termen lung).

Principalul punct de divergenţă între ţările membre pare să fie reprezentat de bugetul alocat politicii de coeziune şi celei agricole comune. Parlamentul European şi-a adoptat în noiembrie 2018 poziţia privind viitorul CFM, în urma propunerii Comisiei Europene din mai 2018. Pentru adoptarea viitorului CFM va fi nevoie de avizul pozitiv final al Parlamentului, scrie Agerpres.