Eurostat: România, Malta şi Bulgaria, cele mai scăzute rate ale absenţelor de la muncă, în T1

Cele mai ridicate rate ale absenţelor de la muncă în primul trimestru din 2020 înregistrate în rândul statelor membre ale Uniunii Europene pentru care există date disponibile sunt în Franţa (18,1%), Suedia (16,2%) şi Austria (15%), iar cele mai scăzute în România (2,5%), Malta (3,3%) şi Bulgaria (4,4%), potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), scrie Agerpres.

Comparativ cu trimestrul patru din 2019, toate statele membre ale blocului comunitar cu excepţia Finlandei s-au confruntat cu o creştere generală a absenţelor de la muncă. Au crescut absenţele din cauza disponibilizărilor temporare în toate statele membre ale Uniunii Europene pentru care există date disponibile, iar creşterea a fost de peste zece ori în Franţa, Cipru şi Spania.

În total, la nivelul UE, 22,9 milioane de persoane au lipsit de la muncă în primele trei luni din 2020, o creştere cu 4,3 milioane faţă de trimestrul patru din 2019. Avansul vine în principal în urma creşterii semnificative a disponibilizărilor temporare, care au urcat de la 0,3 milioane de persoane la 2,3 milioane de persoane.

Este primul trimestru în care piaţa forţei de muncă din UE a fost afectată de măsurile de izolare adoptate pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19).

În primul trimestru din 2020, erau în Uniunea Europeană 190,09 milioane de persoane angajate. Rata ajustată sezonier a angajării în UE pentru persoanele cu vârsta între 20 şi 64 de ani s-a situat la 73,3%, neschimbată comparativ cu ultimele trei luni din 2019 şi în creştere de la 73% în perioada ianuarie - martie 2019.

De asemenea, nu lucrau 12,8 milioane de persoane, iar rata şomajului ajustată sezonier în UE s-a situat la 6,3% în primul trimestru din 2020, în scădere de la 6,4% în ultimele trei luni din 2019 şi de la 6,7% în perioada ianuarie - martie 2019.

Numărul total de ore lucrate a scăzut semnificativ în UE între trimestrul patru din 2019 şi primele trei luni din 2020, dar nu a atins nivelul scăzut înregistrat în timpul crizei datoriilor. Nivelul orelor lucrate efectiv este influenţat de numărul total al persoanelor care lucrează, precum şi de numărul orelor lucrate de fiecare din aceste persoane. Femeile au fost mai afectate decât bărbaţii, cu o scădere de la 108 la 102 puncte între trimestrul patru din 2019 şi primele trei luni din 2020, faţă de un declin de la 98 la 93 puncte în cazul bărbaţilor.

În toate statele membre UE pentru care există date disponibile s-a înregistrat o scădere a numărului total de ore lucrate între trimestrul patru din 2019 şi primele trei luni din 2020, cu excepţia Finlandei (plus 0,2%). Cel mai semnificativ declin se observă în Italia (minus 9,7%), Slovacia (minus 8,7%) şi Austria (minus 7,9%).