Experimente pe banii asiguraţilor: sănătatea se privatizează. Ce urmează?

Cine vrea tratament de lux, plăteşte

Sănătatea se privatizează! La numai cinci ani de la schimbarea Legii Sănătăţii, respectiv în 2006, aceasta este schimbată din nou. Dacă în 2006 miza era legea spitalelor pentru eliminarea conflictelor de interese, alfel spus directorii să nu mai fie rectori sau senatori sau preşedinţi ai Colegiului Medicilor, în 2012 miza este privatizarea, cea a serviciilor de ambulanţă, a spitalelor şi a caselor de asigurări de sănătate. Ministerul a publicat spre dezbatere publică proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din Romania ce aduce, în principal, modificări cu privire la organizarea fondurilor pentru sănătate. Prin desfiinţarea caselor judeţene de asigurări de sănătate vor apărea asiguratorii privaţi. Cu alte cuvinte constănţenii vor trebui să îşi aleagă una dintre casele private, care la rândul lor vor încheia contracte cu spitalele şi cu ceilalţi furnizori, medici de familie sau laboratoare. În acest sens, între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi asiguratorii de sănătate se încheie contracte de tip civil care reglementează condiţiile de alocare a sumelor de către CNAS şi condiţiile acordării serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale din pachetul de bază pentru asiguraţi. Mai apoi asiguratorii de sănătate încheie contracte de tip civil, după caz, cu furnizorii de servicii medicale din pachetul de bază şi modalitatea de decontare a acestora, dar şi cu asiguraţii sau cu reprezentanţii legali. Prin aceste contracte statul garantează un pachet de servicii de bază care va fi acelaşi în cazul tuturor caselor private. Dacă o persoană doreşte să se asigure şi pentru alte servicii în afara celor din pachetul de bază, va trebui să încheie asigurări voluntare şi să cotizeze mai mult la sănăte. Conform noului proiect, banii contribuabililor vor fi gestionaţi de diverse firme, iar traseul acestora va fi mai greu de urmărit. De altfel, noua Lege a Sănătăţii permite organizarea spitalelor ca instituţii publice, asociaţii, fundaţii sau societăţi comerciale. Conform proiectului, "spitalele organizate ca instituţii publice sunt finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse, conform legii. Spitalele organizate ca fundaţii şi asociaţii funcţionează în condiţiile prevăzute de OG 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea lor fiind fără scop patrimonial. Spitalele organizate ca societăţi comerciale funcţionează în condiţiile prevăzute de Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare". Indiferent de forma de organizare, spitalele pot să încheie contracte de furnizare de servicii medicale în sistemul asigurărilor sociale de stat, cu condiţia respectării planului naţional de paturi elaborat de către Ministerul Sănătăţii, precum şi a condiţiilor de contractare stabilite prin contractul-cadru. Controlul asupra activităţii financiare a spitalului public se va face de către Curtea de Conturi, Ministerul Sănătăţii, cât şi de către instituţiile cu reţea sanitară proprie sau de alte instituţii abilitate prin lege. Nici medicina de familie nu scapă de modificări legislative, iar medicii spun că pacientul va fi primul afectat. Chiar dacă oficial critică proiectul, unii responsabili din sănătatea constănţeană se gândesc deja să se întereseze cum îşi pot înfiinţa case de sănătate paralele în judeţ. Menţionăm că noul proiect de Lege a Sănătăţii se va afla în dezbatere publică până pe 28 ianuarie 2012, timp în care cei interesaţi pot trimite propuneri de îmbunătăţire.

Alexandra VASILE