Expunerea la nicotină provoacă hipertensiune pulmonară

Un studiu desfășurat în cadrul LSU Health New Orleans School of Medicine demonstrează, în premieră, faptul că expunerea cronică la nicotina inhalată crește tensiunea arterială, atât în circulația sangvină din corp, cât și la nivelul plămânilor, ceea ce poate duce la hipertensiune pulmonară.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista Hypertension, în mai 2020. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că hipertensiunea pulmonară cauzată de nicotină este asociată cu modificări ale dimensiunii, formei și funcțiilor vaselor sangvine din plămâni și din ventriculul drept al inimii.

Deși fumatul este principalul factor de risc în dezvoltarea afecțiunilor cardiovasculare și ale plămânilor, rolul nicotinei în parcursul bolii nu a fost, niciodată, bine înțeles. Așadar, cercetătorii americani au utilizat un dispozitiv nou de inhalare a nicotinei, care a fost folosit pe șoareci de laborator, pentru a recrea un mediu similar cu cel al fumătorilor umani și pentru a observa efectele inhalării cronice de nicotină în raport cu dezvoltarea de afecțiuni cardiovasculare și pulmonare, cu focus pe tensiunea arterială și modificările cardiace.

Oamenii de știință au constatat, în urma studiului, că inhalarea de nicotină a crescut tensiunea sistolică și diastolică, chiar de la prima săptămână a expunerii șoarecilor la această substanță. Creșterea, deși tranzitorie, a fost suficient de semnificativă, iar cercetătorii notează că riscul este cu atât mai crescut la persoanele care au afecțiuni cardiopulmonare preexistente.

Hipertensiunea pulmonară este adesea asociată cu modificările survenite la nivelul vaselor sangvine din plămâni. În acest sens, studiul sugerează că inhalarea recurentă de nicotină poate duce la creșterea susținută a tensiunii sistolice la nivelul ventriculului drept și la rezistență vasculară pulmonară, scrie doc.ro.

Insuficiența cardiacă manifestată la nivelul ventriculului drept este o cauză majoră a decesului survenit în urma hipertensiunii pulmonare. Oamenii de știință au descoperit că, în urma a 8 săptămâni de expunere la nicotină, presiunea sistolică ventriculară a crescut semnificativ. Alături de aceasta, s-a remarcat îngroșarea pereților ventriculari și lărgirea ventriculului drept.

Un aspect interesant este faptul că efectele adverse ale inhalării de nicotină se manifestă, aproape exclusiv, la nivelul ventriculului drept, în timp ce ventriculul stâng nu suferă nicio modificare semnificativă.

Consecințele fumatului

Potrivit Centrului pentru Prevenire și Controlul Bolilor (CDC), din Statele Unite ale Americii, consumul de tutun este cauza principală a afecțiunilor ce pot fi prevenite, precum și al deceselor din SUA. Potrivit unor date din 2018, numai în Statele Unite ale Americii existau aproximativ 34 milioane de fumători adulți. În prezent, se estimează că sunt aproximativ 1 miliard de fumători în întreaga lume.

În fiecare zi, în jur de 2.000 de tineri sub 18 ani fumează prima lor țigară, iar mai mult de 300 dintre noii fumători ajung să consume tutun zilnic. Un alt fapt îngrijorător este că peste 16 milioane de oameni trăiesc cu cel puțin o boală cauzată de fumat, iar 58 de milioane de americani nefumători sunt expuși la fumatul pasiv.

Fumatul pasiv este un pericol care trebuie tratat cu seriozitate, fiind responsabil pentru 7.330 de decese în urma cancerului pulmonar și 33.950 de decese cauzate de afecțiuni cardiovasculare, în fiecare an.

Apariția dispozitivelor electronice de inhalare a nicotinei reprezintă un nou pericol, în special pentru segmentul de populație tânăr și adolescentin. În ultimii ani au fost semnalate numeroase cazuri de spitalizare a tinerilor, în urma supraconsumului de nicotină, din cauza țigărilor electronice și a dispozitivelor hibrid de inhalare de nicotină. Din păcate, nu se cunosc, încă, toate implicațiile consumului de tutun prin dispozitivele electronice. În schimb, studiul de față demonstrează, în mod clar, efectele adverse ale nicotinei asupra tensiunii sistemice și pulmonare, precum și modificările survenite la nivelul ventriculului drept.

Cercetătorii speră ca descoperirile lor să ajute la responsabilizarea fumătorilor, prin aducerea la cunoștință a consecințelor asupra sistemului cardiopulmonar, precum și să susțină reglementarea măsurilor de sănătate împotriva țigărilor electronice.