Exxon- OMV forează în Marea Neagră fără studiu de impact asupra mediului

La o aruncătură de băţ de graniţa cu Bulgaria - vezi documente!

Decizia pripită a Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Constanţa, de a autoriza, prin semnătura directorului său, Şenol Zevri, activitatea sondei de explorarea Domino 1, în perimetrul XIX Neptun din Marea Neagră, fără realizarea unui studiu de impact asupra mediului, poate declanşa un conflict diplomatic între România şi Bulgaria. Dincolo de beneficiile economice evidente ale proiectului derulat în parteneriat de gigantul american Exxon şi OMV Petrom, nu poate fi ignorată totuşi uşurinţa dezarmantă cu care APM a autorizat aceste lucrări, în condiţiile în care se fac dezbateri publice şi se cer avize peste avize pentru obiective mult mai puţin importante. De altfel, acordul de mediu semnat de Zevri este un paradox în sine însuşi: se specifică, din capul locului, că "proiectul Sonda de explorare 1 Domino, propus a fi amplasat în perimetrul XIX Neptun, nu se supune evaluării impactului asupra mediului", ceea ce ar însemna că nu există riscuri sau motive de îngrijorare, pentru ca apoi, pe parcursul a 5 pagini, să fie înşirate tot atâtea riscuri şi motive care indică necesitatea unui astfel de studiu de impact.

Trecând peste riscurile pe care şi le asumă România, prin simpla semnătură a lui Şenol Zevri- riscuri mai mari sau mai mici, nu avem de unde să ştim, din moment ce conducerea APM a decis că nu e necesar un studiu de impact care să lămurească acest lucru- este interesant de văzut ce reacţie va avea Bulgaria. Şi asta dintr-un motiv extrem de simplu: sonda Domino 1 forează la mai puţin de 3 mile de apele Bulgariei, fără ca statul vecin să fi fost înştiinţat în mod oficial asupra acestui proiect, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo. Iar pentru cei care pot crede că pe vecinii noştri de la sud nu-i interesează astfel de probleme, amintim că, zilele trecute, pe 17 ianuarie, Guvernul bulgar a retras licenţa de explorare şi exploatare de gaze şist de pe teritoriul său colosului american Chevron, invocând tocmai preocuparea pentru protecţia mediului. Chiar dacă proiectul Exxon- OMV de explorarea a perimetrului Neptun din Marea Neagră are alte caracteristici, este cel puţin ciudată decizia APM, luată, şi mai ciudat, în urma consultărilor din cadrul CAT (Comitetul de Analiză Tehnică, în care autorităţile locale desemnate de legislaţie ca responsabile decid care este impactul de mediu). Absenţa unui studiu de risc, prin care să se stabilească exact răspunderile fiecărei părţi implicate în proiect, pune autorităţile române în situaţia de a nu şti, de exemplu, unde se aduc la ţărm deşeurile rezultate în urma forajelor (o parte din detritus, adică roca sfărâmată, este deversată în mare, altă parte adusă la mal), care sunt planurile de urgenţă pentru situaţii accidentale etc. Practic, în acest moment, singura autoritate care are în grijă, cât de cât, bunul mers al forajelor de explorare de la sonda Domino 1 este Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", din Constanţa. Astfel, chit că APM-ul lui Zevri a considerat că nu e interesant pentru nimeni efectuarea unui studiu de mediu aprofundat de către institutut, Exxon s-a îngrijit totuşi să-şi asigure serviciile acestuia, dovedind, practic, mai multă grijă pentru mediul românesc decât a arătat agenţia noastră de stat.

Simion Nicolaev, directorul Institutului "Grigore Antipa": "Ar trebui acordată mai multă atenţie unor astfel de cazuri"

Aşa se face că cei de la Grigore Antipa au fost angajaţi să monitorizeze forajele de la sonda Domino 1, în trei etape: prelevare de probe înainte, în timpul şi după foraj. Potrivit directorului institutului, Simion Nicolaev, prima prelevare a avut loc în perioada 16- 19 decembrie 2011, iar a doua etapă urmează să aibă loc chiar zilele acestea, imediat ce condiţiile meteo fac posibilă deplasarea specialiştilor la sondă. În fine, cea de-a treia prelevare de probe va avea loc la finalizarea explorării, prevăzută a dura cel mult 90 de zile. Graba, neglijenţa sau dezinteresul APM-ului, care nu a considerat necesară elaborarea unui studiu de mediu cu privire la acest proiect, nu au fost, de altfel, nici pe placul directorului Nicolaev, de la Grigore Antipa. Acesta a declarat, pentru Replica, faptul că, din punct de vedere strict al legii, APM a urmat paşii pe care i-a considerat necesari în decizia privind autorizarea sondei de explorare, dar nimeni nu poate şti ce date a avut la îndemână agenţia şi CAT, nici măcar institutul pe care îl conduce, din moment ce nu s-a organizat o dezbatere publică şi nu le-a fost solicitat un punct de vedere. "Pe fond, aveţi dreptate cu privire la suspiciunile legate de această autorizare. Din păcate, însă, atât guvernul, cât şi publicul din România sunt prea puţini interesaţi de aceste aspecte legate de protecţia mediului. Ar trebui acordată mai multă atenţie unor astfel de cazuri", a declarat, pentru "Replica", directorul Nicolaev.

Afacerea tratată cu superficialitate de APM Constanţa: un "mizilic" de vreo 10 miliarde de dolari

Nu avem, deocamdată, informaţii cu privire la poziţia Bulgariei referitoare la ignorarea sa completă în proiectul sondei Domino 1, deşi lucrările de foraj din apele româneşti îi afectează, în mod cert, apele teritoriale. În ce măsură, la fel, nu putem şti, din moment ce nu există un studiu de risc care să evidenţieze aceste aspecte. De altfel, în cazul unei poluări masive cu petrol, oricât de puţin probabilă ar fi ea, cel mai afectat ar fi, culmea, ţărmul bulgar, şi nu cel românesc, din cauza curenţilor marini. Una peste alta, proiectul românesc al americanilor de la Exxon, tratat cu atâta superficialitate de APM Constanţa, se poate traduce prin cele mai mari investiţii făcute vreodată în România: între 3 şi 10 miliarde de dolari va investi cea mai mare companie petrolieră din lume în etapele de dezvoltare şi producţie, dacă etapa de explorare care se desfăşoară în prezent se va termina cu bine. Potrivit oficialilor ExxonMobil, costurile etapei actuale, de explorare, se vor ridica la circa 150 milioane de dolari, în condiţiile în care americanii au dislocat în apele româneşti cele mai avansate tehnologii ale momentului; asta, pe lângă faptul că nava care realizează forajul, colosul Deepwater Champion, este o super-maşinărie evaluată la peste 1 miliard de dolari. ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited şi OMV Petrom execută prin sonda Domino 1, situată la 170 kilometri de ţărmul românesc, foraje la aproximativ 1.000 de metri adâncime, realizând astfel prima explorare în ape de mare adâncime din sectorul românesc al Mării Negre.

Lipsit de importanţă pentru Şenol Zevri,

dar extrem de interesant pentru un serviciu de informaţii

Petrom şi Exxon au încheiat în 2008 o înţelegere referitoare la explorarea în comun a potenţialului de hidrocarburi a zonei de mare adâncime din perimetrul Neptun. În iulie 2011, Guvernul a decis prelungirea cu cinci ani a perioadei de explorare în cadrul Acordului de concesiune încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, pe de o parte, şi companiile OMV Petrom şi Exxon Mobil, pe de altă parte. Ulterior, pentru a sprijini eforturile investitorilor, Guvernul a decis să scutească firmele care derulează lucrări de foraje şi prospecţiuni submarine în platoul continental românesc al Mării Negre de obligaţia de a obţine autorizaţie de construire, pentru a reduce astfel timpii de aşteptare, în condiţiile în care costurile zilnice de întreţinere a echipamentelor aduse pe mare şi nefolosite în aşteptarea unor astfel de autorizaţii sunt uriaşe, se arăta în documentaţia emisă de Guvern. În paralel cu eforturile făcute de stat, la nivel central, vine, iată, delăsarea APM Constanţa, care a avut tot timpul din lume să realizeze un studiu de impact care să mulţumească pe toată lumea, dar nu a fost în stare. Interesant este, în acest context, şi faptul că tocmai această lipsă de chef, (ne)motivată într-un fel sau altul, de către Şenol Zevri şi agenţia pe care o conduce, a devenit un subiect de interes major şi pentru un serviciu de informaţii, îngrijorat de consecinţele "lehamitei" celor de la APM Constanţa.

Cristian ANTON