Ficatul gras la adolescenți - la ce riscuri e expus tânărul adult

Steatoză hepatică, adică boală de ficat gras, este din ce în ce mai întâlnită (și) în rândul adolescenților, iar acest lucru se petrece din cauza stilului de viață nesănătos adoptat de aceștia. De multe ori, copiii sunt obișnuiți încă de la grădiniță să mănânce dulciuri zilnic și să consume sucuri în loc de apă, iar aceste obiceiuri favorizează steatoză hepatică.

Potrivit estimărilor făcute de cercetătorii de la Universitatea din Atlanta, incidența steatozei hepatice în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani a crescut în perioada 1988-2008 cu 3,6% - 9,6%. Din 2008 până acum, incidența a crescut și mai mult, mai ales din cauza popularității alimentelor de tip fast-food, dar și a accesului la sucuri ori dulciuri, nerestricționat de către adulți, scrie doc.ro.

Faptul că adolescenții încep să consume și băuturi alcoolice în jurul vârstei de 16 ani nu face altceva decât să contribuie la daunele hepatice create deja de alimentația nesănătoasă și stilul de viață sedentar.

Adolescenții care suferă de supraponderalitate sau obezitate sunt și mai predispuși riscului de steatoză hepatică, de aceea e foarte important că greutatea adolescenților să fie menținută în limitele sănătoase. În acest fel, tânărul nu numai că se va dezvoltă armonios, însă totodată va fi ferit de riscul de a avea steatoză hepatică la o vârstă atât de fragedă.

Diagnosticarea ficatului gras la adolescenți

Boală de ficat gras este diagnosticată destul de dificil la adolescenți, asta pentru că această are simptome ce pot fi trecute cu ușurință cu vederea de către tinerii adulți. Oboseală sau lipsa apetitului pot fi puse pe seama programului haotic pe care tinerii îl adopta la vârstă adolescenței.

O ecografie abdominală poate indică prezența steatozei hepatice, însă biopsia hepatică este cea care stabilește cu exactitate diagnosticul.

Tratamentul ficatului gras la adolescenți

Tratamentul ficatului gras la adolescenți are două misiuni: aceea de trata steatoză hepatică, dar și de a reduce riscul complicațiilor ori pe cel al leziunilor permanente. De pildă, steatoză hepatică la o vârstă mică crește în mod considerabil riscul de sindrom metabolic, dar și pe cel de diabet de tip 2.

Având în vedere că nu există un tratament convențional pentru steatoză hepatică, pacientul trebuie să reducă depozitele de grăsime de la nivelul ficatului prin adoptarea unui stil de viață sănătos, precum și prin combaterea stilului de viață sedentar.

În primul rând, medicul trebuie să explice adolescentului care sunt riscurile la care îl predispune boală de ficat gras netratată, începând de la riscul de fibroză hepatică, până la cel de ciroză și necesitatea unui transplant. Bineînțeles, adolescentului trebuie să i se explice că este o boală reversibilă, însă acesta trebuia să înțeleagă că de el depinde dacă și cât de repede se va vindecă.

Apoi, părinții adolescentului trebuie să înțeleagă că este foarte important că alimentația acestuia să fie modificată. Mesele gătite acasă, sărace în grăsimi nesănătoase, dar bogate în legume, fructe, cereale integrale, carne slabă și peste, trebuie să le înlocuiască pe cele de tip fast-food. Dulciurile și gustările nesănătoase vor fi înlocuite cu fructe, nuci, semințe. Consumul de suc va fi înlocuit cu consumul de apă și ceaiuri.

Sedentarismul favorizează, de asemenea, boală de ficat gras, de aceea este foarte important că adolescentul să fie activ, să practice sport 5 zile din 7 ale săptămânii și să facă mișcare de intensitate moderată ori de câte ori are ocazia.

Medicul poate consideră administrarea unor suplimente alimentare (precum cele pe baza de armurariu) eficiente, așa că le va recomandă adolescentului.

Pentru a-l susține în eforturile sale, părinții și celelalte rude ar trebui să adopte și ei o dietă sănătoasă, astfel încât adolescentul să se simtă susținut și încurajat în demersurile sale. Această schimbare este benefică întregii familii, nu numai tânărului adult.