Fiscul cere falimentul coreeanului care coordona gruparea evazionistă de la Daewoo Mangalia

Prejudicii de milioane de euro aduse statului

ANAF cere în instanță falimentul unei firme deținute de cetățeanul sud-coreean reținut în septembrie 2014 pentru că ar fi fost liderul unei grupări evazoniste care a căpușat fostul șantier Daewoo Mangalia, cu prejudicii de peste 2,5 milioane de euro aduse bugetului de stat. Firma nu mai are activitate de câțiva ani, iar coreenii s-au retras deja cu coada între picioare din România, astfel încât este de domeniul fantasticului ca statul român să mai recupereze vreun leu din sutele de milioane furate de asiatici.

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Galați, prin Admnistrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Constanța, a înregistrat pe 4 septembrie 2018 un dosar la Tribunalul Constanța prin care cere, în calitate de creditor, falimentul debitoarei Kig Nav Ship SRL, din Mangalia. Firma are ca domeniu de activitate construcția de nave și în ultimul bilanț depus, din 2016, raporta afaceri 0, pierderi de 8.960 lei, niciun angajat și datorii de 469.100 lei.

”Nașul” sud-coreean și milioanele furate

Kig Nav Ship SRL este deținută de Kim Jong Kan și face parte din rețeaua de firme fantomă folosită de sud-coreean pentru a fura bani de la Daewoo Mangalia și statul român. În septembrie 2014, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța au reținut 10 persoane și au trimis în judecată 32 de persoane fizice și juridice într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani care viza o grupare infracțională coordonată de Kim Jong Kan. Folosindu-se de firme fantomă, sud-coreeanul și complicii săi au căpușat fostul Daewoo Mangalia Heavy Industries (în prezent preluat de olandezii de la Damen), aducând un prejudiciu statului român de peste 2,5 milioane de euro.

Ce spun procurorii

Procurorii au trimis atunci în judecată persoanele fizice Kim Jong Kan, cetăţean coreean, Crangă Iulian, Ion Ion, David Ion, Dascălu Petrică Doru, Cornea Valentin, Raica Stelian, Bălan Ioan, Damian Viorel, Boncilă Marian, Niculae Cristian, cetăţeni români, toţi în stare de reţinere, precum şi inculpatele persoane juridice SC Confidenţial Consulting SRL Mangalia, SC Dec Equipment SRL Mangalia, SC Korom Industrial Services SRL Agigea, SC Korom Hatch Covers SRL Agigea, SC Gil Nav SRL Mangalia, SC Korom Marking SRL Limanu, SC Weldmarios Nav SRL Mangalia, SC Ship Nav Marine SRL Bucureşti, SC Rokom Navship SRL Limanu, SC Vision Corporation SRL Mangalia, SC Mirushipnav SRL Mangalia, SC Kig Nav Ship SRL Mangalia, SC Arca Shipnav SRL Mangalia, SC Ancorship SRL Mangalia, SC Naval Stelyandra SRL Mangalia, SC Nicola Shipping SRL Mangalia, SC Damy Navy SRL Mangalia, SC Marios Shipping SRL Pecineaga şi SC Mashika Nav SRL Mangalia, care sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani, în calitate de autori sau complici. Probatoriul administrat în cauză a relevat, ca stare de fapt, că inculpatul coreean, împreună cu alţi doi conaţionali, dispăruţi în prezent, au înfiinţat societăţi comerciale prin care desfăşurau activităţi de reparat nave în calitate de subcontractori în şantierul naval din Mangalia, în activitatea infracţională fiind ajutaţi şi de ceilalţi inculpaţi, inclusiv prin întocmirea documentelor contabile ilicite. Prin folosirea unor firme „fantomă” subcontractoare (ale căror sedii nu au putut fi identificate pentru controale fiscale şi care fuseseră înfiinţate de inculpaţii coreeni, unele cu inculpaţii români, iar după acumularea de datorii fiscale fuseseră înstrăinate către diferite persoane prin cesiune, cu tot cu datorii), inculpaţii au beneficiat în mod fictiv de bunuri sau servicii, aşa încât prin evidenţierea în actele contabile a unor cheltuieli nereale au ajuns să înregistreze pierderi fiscale şi astfel s-au sustras de la plata impozitelor şi taxelor către bugetul de stat consolidat, provocând un prejudiciu total de circa 9.341.671 de lei, aferent anilor 2012 şi 2013. Au rezultat date potrivit cărora inculpaţii ar fi evidenţiat în actele contabile operaţiuni comerciale care, în cea mai mare parte, erau fictive, de regulă societăţile comerciale beneficiare de bunuri sau servicii fabricând documentele fiscale, care erau apoi contabilizate, toate aceste acţiuni fiind comise în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale, constând în TVA şi impozit pe profit. Operaţiunile aveau la bază facturi fiscale cu valori totale până în 5.000 de lei şi erau însoţite de chitanţe în numerar de aceeaşi valoare, pentru a ocoli operaţiunile efectuate prin instrumente bancare. Aprovizionările fictive se făceau, conform explicaţilor date de către administratorii societăţilor beneficiare, fie de la comercianţi care soseau la poarta şantierului naval din Mangalia, fie de la târgul săptămânal din localitatea General Scărişoreanu, fie de la „piaţa de la ruşi“ din Mangalia, din zona stadionului sau din alte judeţe, în locurile respective manipulându-se cantităţi mari de mărfuri şi materiale, de ordinul sutelor şi miilor de kilograme, bucăţi sau litri şi greu de controlat fiscal.

Rocsana CRISTEA