Fostul Centru de la Băneasa intră în anchetă: se verifică foile de internare a pacienţilor

Constantin Dina, şeful Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa:

Unităţile sanitare din judeţul Constanţa vor intra de săptămâna viitoare în procedura de acreditare, susţine dr. Dina Constantin, directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Constanţa. Conform reprezentantului Ministerului Sănătăţii în teritoriu, din Comisia de Evaluare vor face parte medici din cadrul Serviciului de Epidemiologie şi medici ai Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa. Referitor la neregulile din Centrul de Sănătate Băneasa, şeful DSP, a declarat, în exclusivitate pentru "Replica", faptul că va declanşa o anchetă pentru a verifica dacă diagnosticele din foile de observaţie concordă cu cele decontate de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.

Reporter: Unităţile sanitare vor fi acreditate în acest an în funcţie de clasificare. Când va începe evaluarea spitalelor şi ce unităţi din judeţul Constanţa riscă să nu fie acreditate?

Constantin Dina: În cursul săptămânii viitoare vom începe procedeul de clasificare a unităţilor sanitare din judeţul Constanţa. În ceea ce priveşte acreditarea, aceasta se face prin depunerea unei cereri din partea managerilor la Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, ulterior aceştia vor fi programaţi, comisia va vizita spitalele pentru a vedea modul în care acestea îşi desfăşoară activitatea şi apoi se va decide dacă vor putea fi acreditate.

Rep.: Ce criterii trebuie să îndeplinească unităţile sanitare pentru a putea fi acreditate?

C.D.: În primul rând, se va pune accent pe criteriile de structură organizatorică, resurse umane, dotarea cu aparatură medicală, condiţiile de cazare a unităţilor sanitare şi în funcţie de aceste aspecte se va decide nivelul de clasificare în care se încadrează respectivele unităţi de tratament.

Rep.: Cine face parte din Comisia de Evaluare a unităţilor sanitare din judeţul Constanţa?

C.D.: Din Comisia de Evaluare vor face parte medici din cadrul Serviciului de Epidemiologie şi medici ai Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa.

Rep.: Spitalul Clinic Judeţean Constanţa va fi catalogat cu nivelul de competenţă cel mai ridicat, celelalte unităţi din judeţ ce clasificări vor primi? Se poate face o anticipare în acest sens?

C.D.: În acest moment este destul de dificil să anticipăm nivelul de clasificare pentru unităţile sanitare, pentru că fiecare unitate are profilul ei şi va trebui să vedem exact în ce nivel de clasificare vom ajunge mai ales că până la sfârşitul anului se va face o clasificare provizorie urmând ca de la anul să se facă o clasificare definitivă. Sunt spitale în judeţul Constanţa care au un număr diferit de paturi, au condiţii diferite de cazare, dar există posibilitatea să beneficieze de acelaşi nivel de clasificare.

Rep.: La nivelul judeţului Constanţa câte unităţi sanitare vor fi incluse în procedura de acreditare?

C.D.: În procedura de acreditare, pentru început, vor fi incluse nouă unităţi sanitare. Mă refer la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Spitalul Municipal Mangalia, Spitalul Municipal Medgidia, Spitalul orăşenesc Cernavodă, Spitalul orăşenesc Hârşova, Spitalul de Ortopedie şi Recupearea Eforie Sud, Spitalul Clinic de Recuperare Eforie Nord, Spitalul de Boli Infecţioase şi Spitalul de Pneumoftiziologie, urmând apoi să ne ocupăm de Sanatoriul Balnear Mangalia şi de Sanatoriul Balnear Techirghiol.

Rep.: Pentru ce perioadă vor fi acreditate unităţile sanitare?

C.D.: Pentru început, probabil, va fi o clasificare până la finele anului 2011, cu planuri de conformare, urmând ca de la anul să fie o clasificare definitivă în funcţie de competenţe şi de ce poate să facă unitatea respectivă.

Rep.: Centrul de Sănătate Băneasa a fost închis pe 1 aprilie a.c. de către Ministerul Sănătăţii. Ce se va întâmpla cu locuitorii din zonă dacă afecţiunile lor nu vor putea fi tratate cu ajutorul medicilor de familie în condiţiile în care unităţile sanitare din judeţ sunt la zeci de kilometri distanţă?

C.D.: Centrul de Sănătate Băneasa nu a mai fost finanţat de la 1 aprilie de către Ministerul Sănătăţii, propunându-se alternativa de a intra în programul pentru persoane vârstnice. În zonă vrem să înfiinţăm un Centru de Permanenţă, cu un staţionar de urgenţă, care să preia urgenţele din zona respectivă astfel încât să fie stabilizate până la sosirea ambulanţei.

Rep.: La Băneasa în cât timp va fi înfiinţat Centrul de Permanenţă?

C.D.: Încercăm să-l înfiinţăm cât mai repede. Urmează să avem o întâlnire cu autoritatea publică locală din zonă să vedem unde anume îşi vor desfăşura activitatea.

Rep.: La scurt timp după închiderea unităţii de tratament din Băneasa un bărbat cu afecţiuni cardiace şi-a pierdut viaţa în drum spre Spitalul Judeţean Constanţa. Urmare a verificărilor, medicul Mircea Leu a fost sancţionat cu avertisment scris pentru neconformităţi în alocarea resurselor umane. Credeţi că Ambulanţa dacă ar fi gestionat cazul cu mai mult simţ de răspundere bărbatul ar fi mai avut şanse să trăiască?

C.D.: Închiderea Centrului de Sănătate Băneasa nu are legătură cu decesul acestui bărbat, din nefericire acest incident nu ţine de nefinanţarea unităţii pentru că acest pacient a beneficiat de asistenţă medicală de specialitate. Un medic de familie împreună cu o asistentă l-au primit în dispensarul din Băneasa de unde a fost solicitată ambulanţa pentru a fi transportat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa. La Centrul de Sănătate Băneasa pacientul nu putea să beneficieze de tratament de specialitate mai ales că în zonă nu există cardiolog. Din nefericire, pacientul a intrat în stop cardio-respirator, iar manevrele de resuscitare, pe care le-au făcut ambele echipaje, de pe cele două ambulanţe sosite la faţa locului, nu a dat rezultate şi pacientul a decedat. Pacientul avea în istoric foarte multe afecţiuni cardiace. Nu sunt de specialitate, dar echipajul de pe ambulanţa care a plecat din Băneasa şi-a făcut datoria conform ordinelor şi legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte transportul şi intervenţia în caz de stop cardio-respirator. În acelaşi timp, ambulanţa din Constanţa ,care avea şi medic, s-a întâlnit pe drum cu cea din Băneasa.

Rep.: Saloanele fostei unităţi de tratament din Băneasa în prezent sunt goale. Pacienţii cu afecţiuni psihice au fost transferaţi la spitalele din Vaslui, Prahova şi Dolj, însă conducerea primăriei şi consilierii locali refuză să transforme spitalul în cămin pentru vârstnici deoarece el nu ar avea adresabilitate. În această situaţie există certitudinea că Guvernul ar finanţa în totalitate şi pe termen lung cheltuielile de înfiinţare şi funcţionare pentru un azil la Băneasa?

C.D.: Până nu există o hotărâre din partea Consiliului Local centrul nu poate să intre în programul finanţat de Guvernul României. Dumnealor vor trebui să decidă ce vor face cu respectivele clădiri. Pacienţii au fost transferaţi la spitalele din Vaslui, Dolj şi Prahova şi sunt mulţumiţi de condiţiile pe care le-au găsit şi chiar am fost sunaţi şi au transmis salutări aparţinătorilor.

Rep.: Primăria Băneasa şi reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa au acţionat deja în instanţă Ministerul Sănătăţii în scopul de a redeschide centrul de sănătate din localitate. În cazul în care se va impune redeschiderea unităţii, cine va suporta costurile de reînfiinţare a centrului?

C.D.: Depinde de rezultatul instanţei, dar nu aş putea să vă spun cine ar trebui să suporte costurile de redeschidere a Centrului de Sănătate Băneasa.

Rep.: Direcţia de Sănătate Publică are în vedere înfiinţarea unui Centru de Permanenţă în fosta unitate sanitară din Băneasa, iar Consiliul Judeţean vrea să transforme aceeaşi unitate de tratament în secţie exterioară a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. În aceste condiţii, cine va decide soarta clădirilor?

C.D.: Soarta clădirilor o va decide Consiliul Local fiindcă sunt în patrimoniul Primăriei Băneasa. În ceea ce priveşte înfiinţarea unui Centru de Permanenţă sau transformarea în secţie exterioară a unei clădiri din zona respectivă vom analiza ambele variante şi o vom alege pe cea mai viabilă pentru oamenii din Băneasa.

Rep.: Cazul femeii cu escare prezentat de către ministrul Sănătăţii, Attila Cseke şi de dumneavoastră în calitate de director al DSP credeţi că justifică închiderea Centrului de Sănătate Băneasa?

C.D.: Aici nu este vorba de o justificare de închidere a Centrului de Sănătate Băneasa, ci de modul în care erau trataţi unii pacienţi. Nu ştia nimeni că acolo se pot întâmpla şi astfel de lucruri sau că pacienţii erau trataţi necorespunzător şi ca atare s-a luat decizia de a se face publice aceste lucruri.

Rep.: Pacienta cu escare a fost umilită şi lăsată să moară în unitatea sanitară. Dacă Ministerul Sănătăţii nu ar fi închis centrul de Sănătate Băneasa, acest caz ar mai fi fost făcut public?

C.D.: Cazul nu are legătură cu închiderea unităţii sanitare din Băneasa. Direcţia de Sănătate Publică nu are prerogative să meargă să verifice modul în care este tratat pacientul în spital. Acest lucru ţine de actul medical în sine care este coordonat de un medic de specialitate. Dacă unitatea sanitară nu era nefinanţată de la 1 aprilie exista posibilitatea ca Direcţia Publică să nu fi aflat de acest lucru. Un caz de malpraxis îl putem afla în momentul în care primim o sesizare în scris, până atunci nu putem şti dinainte că cineva produce un act de malpraxis. În cazul pacientei deocamdată nu putem să vorbim de malpraxis. O comisie va analiza situaţia şi va stabili dacă a fost sau nu malpraxis.

Rep.: Pacienta cu escare a fost transferată la Spitalul Murgeni, iar în urma evaluării stării de sănătate a femeii conducerea unităţii a decis să o trimită înapoi, în judeţul Constanţa, cu aceeaşi ambulanţă cu care fusese transferată de la Centrul de Sănătate Băneasa pe motiv că nu avea o problemă psihică ci neurologică. Cine se face vinovat de această situaţie? Se putea evita o astfel de situaţie neplăcută?

C.D.: O astfel de situaţie se putea evita dacă medicul din Băneasa aducea la cunoştinţă faptul că au o pacientă care prezintă multiple escare pe corp şi care ar trebui tratată într-o unitate de specialitate. La momentul la care ambulanţele au ajuns la Băneasa, în vederea preluării pacienţilor pentru a-i transfera la Vaslui, nu s-a adus la cunoştinţa medicilor coordonatori acest caz. În momentul în care pacienţii au ajuns la Vaslui au fost supuşi unei evaluări de către medicii specialişti în domeniu care au ajuns la concluzia că pacienta nu ar fi bolnavă psihică ci ar fi de internat la Neurologie. Atâta timp cât pe foaia de observaţie scrie un diagnostic de psihiatrie noi nu putem să spunem că bolnavul nu are acel diagnostic şi atunci a apărut această situaţie neplăcută. Din punctul de vedere al specialiştilor de la Vaslui pacienta avea probleme neurologice, din punctul de vedere al celor de la Băneasa femeia avea probleme ce ţin de Psihiatrie. Sunt două puncte de vedere diferite pe care DSP nu poate să le contreze. Nu putem preciza dacă diagnosticul pacientei a fost trecut corect de către medicul din Băneasa pentru că nu avem specialişti în domeniu, aici Colegiul Medicilor este cel care poate să facă lumină care are şi specialişti în domeniu. Se putea evita o situaţie neplăcută dacă eram informaţi de problemele acestei paciente şi atunci ştiam unde să o trimitem.

Rep.: Dacă pacienta are o afecţiune neurologică de ce a fost internată în Secţia de Chirurgie Plastică din Spitalul Judeţean Constanţa?

C.D.: Internarea în Secţia de Chirurgie Plastică s-a făcut pentru tratarea escarelor pe care le avea. Avea escare de gradul III-IV, iar una dintre ele era super infectată şi s-a impus tratarea pacientei într-o secţie de Chirurgie.

Rep: Aţi demarat o anchetă în acest caz? Colegiul Medicilor a fost sesizat pentru malpraxis în cazul pacientei cu escare?

C.D.: Ancheta urmează să o demarăm. În acest caz, Ministerul Sănătăţii va sesiza Colegiul Medicilor. Până atunci am solicitat de la Casa Judeţeană de Asigurări situaţia serviciilor medicale pe care le-au decontat în perioada ianuarie 2010- martie 2011 pentru a vedea numărul de pacienţi acuţi şi numărul de pacienţi cronici pe care i-au tratat. Am observat că în luna ianuarie 2010 au avut 6 decontări pentru spitalizare continuă acuţi, ceea ce înseamnă că au tratat 6 oameni într-o lună. Pe parte de Psihiatrie, unde au avut activitate mai intensă, acolo erau trataţi undeva la 50-60 de pacienţi lunar. O să verificăm dacă diagnosticele din foile de observaţie concordă cu cele decontate de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Din activitatea centrului pe 2010 am tras concluzia că aproximativ 1000 de pacienţi au fost spitalizaţi prin modalitatea internare de zi. Adică pacienţii au fost internaţi o oră maxim două, şi apoi externaţi la domiciliu sau către alte unităţi sanitare din judeţul Constanţa, iar serviciile erau decontate de către Casa de Sănătate. Vom verifica spitalizarea de zi, care este destul de mare ca număr, având în vedere că, deşi aveau prezentări foarte multe, doar 10-15 pacienţii erau internaţi anual. De altfel, la solicitarea Ministerului Sănătăţii am demarat o verificare la fiecare unitate sanitară în parte, însă din informaţiile pe care le am nu cred că mai există cazuri asemănătoare cu cele ale pacientei cu escare. Nu mă aştept să găsesc alte nereguli, dar vrem să facem verificarea pentru a fi împăcaţi.

Alexandra VASILE