Galaţi, Vrancea, Buzău şi Brăila, pe mâna Autorităţii Teritoriale de Sănătate Publică din Constanţa

Cum arată REFORMA SĂNĂTĂŢII în varianta ministrului Nicolăescu

Proiectul de lege privind descentralizarea sistemului sanitar a intrat deja în dezbatere publică.

Direcţiile de sănătate publică (DSP) se descentralizează la nivelul autorităţilor publice locale, dar în acelaşi timp Ministerul Sănătăţii înfiinţează autorităţile teritoriale de sănătate publică (ATSP). Atât DSP-urile cât şi ATSP-urile vor avea cam aceleaşi atribuţii. "Se înfiinţează Autorităţile Teritoriale de Sănătate Publică, servicii deconcentrate ale Ministerul Sănătăţii, cu personallitate juridică, numite în continuare ATSP, prin reorganizarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi transferul activităţilor către consiliile judeţene şi Consiliul General al municipiului Bucureşti", se arată în proiectul de lege disponibil pentru consultare până pe 1 decembrie pe site-ul Ministerului Sănătăţii, în secţiunea Transparenţă Decizională. Cert este faptul că prin reorganizarea direcţiilor de sănătate publică vor răsării opt autorităţi teritoriale de sănătate publică, cu personalitate juridică, pe listă figurând şi Constanţa. Potrivit documentului, în subordinea Ministerului Sănătăţii ar rămâne, în schimb, activităţi precum inspecţiile sanitare şi controlul în sănătatea publică, dar şi Ambulanţa.

Ministrul Eugen Nicolăescu a anunţat recent într-o conferinţă de presă de presă la Târgu-Mureş schimbările la care vor fi supuse innstituţiile de sănătate publică: "Vom pune în lumina reflectoarelor o nouă structură organizatorică a unei direcţii de sănătate publică judeţene, care va cuprinde două componente: una care va rămâne la Ministerul Sănătăţii, iar o alta care va fi transferată consiliilor judeţene. Componenta înseamnă atribuţii, compartimente, funcţionalităţi, urmând ca între timp să schimbăm legea prin care să putem să facem transfer de autorităţi descentralizate către autorităţile publice locale, pentru că legea astăzi nu ne permite". În subordinea ATSP vor funcţiona 42 de oficii judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, unităţi fără personalitate juridică, numite în continuare OSP. ATSP şi OSP se organizează şi funcţionează în sediile şi locaţiile în care funcţionează în prezent direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Domeniile de activitate ale ATSP vor fi: sănătatea publică; inspecţia sanitară de stat: laborator de investigaţii şi radiaţii. "ATSP pun în aplicare politica de sănătate publică pe plan local, identifică problemele locale prioritare de sănătate publică, elaborează şi implementează acţiuni locale de sănătate publică. Conducerea ATSP este asigurată de un director executiv, funcţionar public de conducere. Conducerea oficiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti este asigurată de un şef serviciu. Ministrul sănătăţii numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, directorul executiv al ATSP. Numărul maxim de posturi ale ATSP şi OSP este de 2880 posturi", conform proiectului de lege. Patrimoniul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, stabilit pe baza bilanţului contabil de închidere la data predării-preluării, însoţit de balanţa de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, conturile de execuţie întocmite pe fiecare sursă de finanţare şi celelalte anexe, inclusiv cele care se întocmesc la finele anului, potrivit normelor în vigoare, vor fi preluate de către ATSP prin protocol de predare-preluare încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. "În termen 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri de guvern, ATSP vor prelua pe bază de protocol de predare-preluare patrimoniul Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene arondate conform anexei. Conturile de disponibilităţi ale direcţiilor de sănătate publică judeţene vor fi închise după virarea sumelor în conturile de disponibilităţi ale ATSP în termenul prevăzut. Sructura organizatorică, distribuţia posturi lor, regulamentul de organizare şi funcţionare al ATSP se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri", se mai arată în poiectul de lege. "Ministerul Sănătăţii nu descentralizează mai nimic. Crează alte servicii deconcentrate în subordinea Ministerului Sănătăţii, le regionalizează un pic, le coafează, le numeşte ATSP, cu atribuţii ca direcţiile de sănătate ce urmează să fie transferate la consiliie judeţene. Autorităţie locae vor primi de la bugetul de stat bani pentru direcţiile de sănătate publică", susţin inspectorii sanitari.

Iată cum vor funcţiona Autorităţile Teritoriale de Sănătate Publică:

1. Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică Iaşi are în structură oficiile judeţene

de sănătate publică Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacău, şi Vaslui.

2. Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică Cluj are în structură oficiile judeţene de sănătate publică Cluj, Bihor, Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj.

3. Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică Braşov are în structură oficiile judeţene de sănătate publică Braşov, Sibiu, Alba, Mureş, Hraghita şi Covasna.

4. Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică Timiş are în structură oficiile judeţene de sănătate publică Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin.

5. Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică Dolj are în structură oficiile

judeţene de sănătate publi că Dolj, Mehedinţi, Gorj, Olt şi Vâlcea.

6. Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică Prahova are în structură oficiile judeţene de sănătate publică Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi.

7. Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică Constanţa are în structură oficiile

judeţene de sănătate publică Constanţa, Galaţi, Vrancea, Buzău, Brăila şi Tulcea.

8. Autoritatea Teritorială de Sănătate Publică Bucureşti are în structură oficiile judeţene de sănătate publică Bucureşti şi Ilfov.

A.V.

Citeşte şi:

LINK