Gânduri de primăvară - un nou început

Până să priviţi înainte cu mânie, aruncaţi o privire, cu coada ochiului, în trecut. Suntem îndreptăţiţi să spunem că tinerii din ziua de azi nu mai învaţă, se destrăbălează, dar să ne uităm cu sinceritate în urmă: noi chiar atât de buni am fost? Şi dacă da, de ce prezentul e aşa cum e? Suntem cu toţii victime ale aşa-zisei evoluţii, în pas cu tehnologia, în urmă însă la alte capitole. Şi-ar fi multe de spus aici...

Un păcat al tuturor oamenilor este orgoliul. Nu am cunoscut om care să nu fie, măcar într-o mică măsură, orgolios. Unii - au orgolii nemăsurate. Avem atâtea păcate, că uneori mă întreb cum putem să îl criticăm pe X sau pe Y... Da, probabil că au păcate mai mari decât noi, cei care ridicăm piatra. Ca o paranteză, dar sper să se înţeleagă că nu e frumos să te dai ironic şi să iei peste picior instrumentul care, alături de multe alte ingrediente, te fac să exişti, îmi povestea o colegă despre un senator liberal. Despre conferinţa de presă şi despre cum ironiza "cinstita şi obiectiva presă constănţeană". Bine, nu suntem cinstiţi, nu suntem obiectivi, pentru ce ne mai chemi să ne spui, domnule senator, ce ai de zis? De ce, dacă ştii că suntem strâmbi? De ce nu vrei să te adresezi, în particular, doar celor cinstiţi şi obiectivi? Închid paranteza: aceasta a fost o tresărire de orgoliu, deşi senatorul viza pe cu totul altcineva. Câteodată însă... îmi e dor să cred că există solidaritate.

Nu există solidaritate în presă. Poate doar pe "bisericuţe". Suntem cu toţii vinovaţi pentru asta. Ne împărţim poliţe, depăşind graniţa a ceea ce înseamnă doar concurenţă şi atât.

Dincolo de lucrurile care ne strică (obiceiuri proaste de care nu ne vom dezbăra), odată cu luna martie, cu prima zi care mie, una, mi-a reamintit pentru ce trăiesc (impropriu spus, pentru că nu uit niciodată), transmit celor care se citesc din când în când şi rubrica de faţă: am putea fi, dacă vrem cu adevărat, mai puţin orgolioşi, încăpăţânaţi ori răutăcioşi. Nu e o "ofertă de pace", e doar un gând, poate fi interpretat şi ca sfat. Închei: greu de pus în practică!

Alexandra ANTON