Gazpromneft Marine Bunker a deschis o filială la Constanţa şi intră de anul acesta pe piaţa românească

Excelenţa Sa Mikhail Reva, Consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, despre evoluţia relaţiilor bilaterale, în sectorul economic:

România şi Rusia se pronunţă pentru extinderea relaţiilor bilaterale şi a cooperării, fie că este vorba de sfera politică, economică, ştiinţifică sau culturală, însă, până în prezent, "din păcate, nivelul relaţiilor dintre cele două ţări nu corespunde potenţialului său", este de părere Excelenţa Sa Mikhail Reva, Consul general al Federaţiei Ruse la Constanţa. Chiar şi aşa, din punct de vedere al economiei, mai exact al interesului investitorilor ruşi faţă de România, au fost făcuţi paşi înainte. Despre acest aspect, despre Jocurile Olimpice de la Soci, dar nu numai, a vorbit Excelenţa Sa Mikhail Reva în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate cotidianului "Replica" de Constanţa.

Reporter: De la schimbarea puterii în România şi până în prezent, s-au înregistrat schimbări în relaţiile diplomatice dintre Rusia şi România?

Excelenţa Sa Mikhail Reva, Consul general al Federaţiei Ruse la Constanţa: România şi Rusia au relaţii îndelungate, soarta popoarelor noastre este legată de o istorie comună, de cultură şi convingeri religioase. Acesta este motivul pentru care conducerile statelor au încercat mereu să dezvolte relaţiile dintre cele două ţări pe baze reciproc avantajoase. Anul trecut au avut loc o serie de evenimente şi întâlniri importante la nivel de guverne. În primăvară s-a desfăşurat cea de-a XI-a Sesiune a Comisiei interguvernamentale ruso-române. Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse a efectuat o vizită oficială la Bucureşti, în cadrul căreia a fost semnat un memorandum de colaborare între Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse şi Preşedinţia României, au fost reluate contactele pe linia parlamentelor. Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a efectuat o vizită la Moscova, în timpul căreia a fost semnat un acord cu privire la deschiderea centrului cultural rus la Bucureşti şi respectiv, a centrului cultural român la Moscova. A fost semnat şi programul de cooperare pentru perioada următoare în domeniul culturii, educaţiei, sportului, tineretului şi turismului. În afară de aceasta, a devenit o tradiţie organizarea zilelor culturii ruse în România şi a zilelor culturii româneşti în Rusia. Anul care a trecut a fost marcat de un eveniment important pentru ambele ţări. Am sărbătorit 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale şi, legat de aceasta, la Bucureşti şi Constanţa au avut loc concerte festive cu participarea artiştilor ruşi şi români, zilele filmului rus şi alte evenimente. Continuă cooperarea activă între cele două ţări şi în cadrul OCEMN, precum şi cooperarea în domeniul asigurării securităţii frontierelor maritime şi a combaterii migraţiei ilegale. Se poate afirma cu certitudine că cele două părţi se pronunţă pentru extinderea dinamică a cooperării reciproc avantajoase în toate domeniile, fie că este vorba de sfera politică, economică, ştiinţifică sau culturală. Cu toate acestea, până în prezent, din păcate, nivelul relaţiilor dintre cele două ţări nu corespunde potenţialului său. Doresc să menţionez că la începutul anului 2014, cu ocazia ceremoniei de prezentare a scrisorilor de acreditare de către ambasadorii statelor străine la Moscova, preşedintele Vladimir Putin s-a întâlnit, pe lângă alţii, şi cu noul ambasador al României în Rusia. "Sperăm într-o cooperare mai puternică şi reciproc avantajoasă cu România. Suntem gata să conlucrăm pentru adâncirea relaţiilor politice, economice şi umanitare" - a declarat Preşedintele în timpul discursului său de la ceremonia respectivă.

Rep.: Care este poziţia Rusiei referitoare la tendinţele unioniste România-Republica Moldova, promovate în special de preşedintele Traian Băsescu?

E.S., Mikhail Reva: Moldova este un stat suveran, aceasta înseamnă că numai poporul din această ţară are dreptul de a decide cu privire la problema respectivă. Aş dori să dau exemplul unităţii teritoriale autonome Găgăuze, unde a avut loc recent un referendum cu privire la soarta sa. Rata de participare a fost de 70,42%. Pentru independenţa regiunii au votat 98,9% dintre participanţii la plebiscit, iar împotrivă - 1,9% . La referendumul consultativ pentru aderarea la Uniunea Vamală au votat 98,47% dintre alegători, iar împotrivă - 1,52%. Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost susţinută de 2,77 % dintre alegători, în timp ce 97,22 % au fost împotrivă. În ciuda faptului că autorităţile nu au recunoscut referendumul, desfăşurarea sa reprezintă dreptul Găgăuziei, şi a avut ca scop inclusiv dorinţa de a se face auzită vocea poporului. Ar trebui să se respecte opinia populaţiei cu privire la problema adoptării unor astfel de decizii, pentru că aceasta este baza oricărui stat democratic.

Rep.: De anul trecut şi până în prezent, apreciaţi că relaţiile economice dintre cele două ţări au crescut?

E.S., Mikhail Reva: Desigur, relaţiile ruso-române în domeniul economic au oportunităţi uriaşe. Sectoare economice, precum construcţiile de maşini, metalurgia, industria chimică, farmaceutică, sunt cele mai dezvoltate din România, şi bineînţeles, acestea sunt cele mai atractive pentru investitorii şi oamenii de afaceri ruşi. Rusia, la rândul său, este atractivă pentru România în domeniul materiilor prime. Există un anumit potenţial pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale în domeniul energiei şi al rafinării petrolului. Pe parcursul anului trecut s-a observat o anumită îmbunătăţire în climatul relaţiilor economice bilaterale, şi evoluţia acestora a urmat un traseu constructiv, astfel că s-a înregistrat o creştere cu peste 10% a volumului schimburilor comerciale dintre cele două ţări, acesta ajungând la 4 miliarde de dolari SUA. Şi exporturile româneşti în Rusia au crescut cu 35%. Continuă cooperarea activă în sectorul gazelor naturale, Rusia transportă anual prin România 18 miliarde de metri cubi de gaze. Anul trecut a intrat pe piaţa românească compania "Gazpromneft", care a început construcţia unor staţii de alimentare cu carburanţi. În 2013 a fost deschisă la Constanţa o filială a companiei "Gazpromneft Marine Bunker", care şi-a propus să intre cu încredere pe piaţa românească în acest an. Un rol deosebit îl joacă şi compania "Lukoil", care deţine la Ploieşti rafinăria "Petrotel", modernizată anul trecut, şi unde se construieşte cea de a doua unitate a termocentralei. Continuă colaborarea pe platforma maritimă continentală cu participarea "Lukoil". De asemenea, companii ruseşti, precum societăţile pe acţiuni de tip deschis TMK SA (Compania Metalurgică de Ţevi), Mechel, "Russkii Aluminii" sunt actori importanţi în relaţiile economice bilaterale. Aceste companii au investit în ultimii ani în economia românească mai mult de 2 miliarde de dolari SUA. Ne-am dori ca în acest domeniu cooperarea să ia amploare, să primească un nou impuls din ambele părţi. Este evident că părţile nu au suficientă iniţiativă în crearea de legături mai strânse, fapt care la rândul său este determinat de un nivel insuficient de informare a întreprinzătorilor cu privire la pieţele din Rusia şi respectiv din România.

Rep.: Având în vedere organizarea Jocurilor Olimpice de la Soci, consideraţi că ameninţările teroriste despre care s-a tot vorbit în contextul evenimentului, sunt reale sau sunt exagerări?

E.S., Mikhail Reva: Terorismul este o realitate tristă a societăţii moderne. Trebuie remarcat faptul că această problemă este mai acută în lumea noastră. Ameninţarea terorismului există în fiecare ţară, iar organizarea unor evenimente de masă, cum ar fi Jocurile Olimpice, creşte în mod evident riscurile. Cu toate acestea, autorităţile ruse fac tot posibilul pentru a asigura o securitate corespunzătoare la Soci. În această problemă noi colaborăm în mod activ şi cu alte ţări.

Rep.: Justifică ameninţările teroriste vehiculate în contextul evenimentului de la Soci prezenţa navelor americane în Marea Neagră?

E.S., Mikhail Reva: Da, într-adevăr, navele americane au ajuns în acvatoriul Mării Negre sub pretextul asigurării securităţii cetăţenilor săi la Olimpiadă. Aşa cum am menţionat, terorismul este o problemă a întregii comunităţi mondiale, prin urmare, trebuie să luptăm împreună împotriva sa. Sperăm că autorităţile ruse nu vor avea nevoie de ajutorul militar american.

Rep.: Ce perspective se deschid pentru Rusia în legătură cu Jocurile Olimpice de la Soci?

E.S., Mikhail Reva: Jocurile Olimpice reprezintă, probabil, cel mai important şi cel mai mare eveniment organizat pe o scară globală, dreptul de a le organiza constituie dovada nivelului ridicat de încredere din partea comunităţii internaţionale, este o onoare şi o mândrie pentru întreaga naţiune, şi în acelaşi timp - o provocare serioasă, pe care ţara noastră a decis să şi-o asume. Aceste Jocuri Olimpice vor fi cu adevărat unice. La jocuri au ajuns aproximativ 3.000 de sportivi olimpici din 88 de ţări. Aceste jocuri sunt cele mai compacte din întreaga istorie, deoarece toate obiectivele sportive sunt situate la câţiva paşi unul de altul. Găzduirea Jocurilor Olimpice va permite crearea primului centru internaţional de sporturi de iarnă din Rusia, va fi un catalizator pentru dezvoltarea industriei construcţiilor "verzi", şi va contribui totodată la incluziunea activă a persoanelor cu dizabilităţi în viaţa cu valori depline a societăţii ruse. Am urmărit cu toţii ceremonia de deschidere strălucitoare şi memorabilă, la care au participat aproximativ 50 de şefi de state şi de guverne, organizaţii internaţionale şi alte personalităţi. Spectacolul grandios, în care au fost implicate aproximativ 12.000 de persoane, a demonstrat întreaga splendoare a sportului, istoria şi cultura Rusiei, audienţa TV a fost de peste 3 miliarde de persoane. Sperăm că Jocurile vor permite să arate lumii întregi noua Rusie, şi vor da totodată un impuls puternic pentru dezvoltarea în interiorul ţării, vor permite deschiderea de noi oportunităţi de continuare a cooperării internaţionale, aceasta fiind orientarea în direcţia bună, care consolidează starea de spirit a naţiunii, sfera socială, crearea condiţiilor pentru dezvoltarea viitoare. Sperăm că aceste jocuri vor rămâne mult timp în memoria comunităţii internaţionale, şi vor contribui la înlocuirea stereotipurilor despre Rusia post-sovietică, care au apărut despre aceasta în mintea multor străini.

Alexandra ANTON