Geamia Hunchiar din zona Peninsulară o să fie reabilitată și consolidată

Geamia Hunchiar este amplasată în zona istorică a oraşului, la câţiva paşi de Muzeul de Artă Populară. Acest lăcaş de dimensiuni nu prea mari are o însemnătate imensă pentru istoria şi multiculturalitatea Constanţei, fiind cel mai vechi edificiu de cult musulman din oraş. Tocmai din acest motiv, Primăria Constanţa a emis un certificat de urbanism pentru lucrări de consolidare, restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric geamia Hunchiar al cărui titular este Muftiatul Cultului Musulman din România. Certificatul are o valabilitate de 24 de luni, timp în care Muftiatul trebuie să obţină şi autorizaţia de construire necesară demarării lucrărilor. Încă de toamna trecută, Agenţia de Cooperare şi Coordonare Turcă – TIKA – România a anunţat că va sprijini financiar această investiţie.

Iată istoria lăcașului de cult

Filele istoriei ne povestesc că, la începutul secolului al XIX-lea, Constanţa, care ocupă atunci doar zona peninsulară (actuală zona istorică, de la Cazino până aproape de Muzeul de Artă Populară), era mărginită de un zid de apărare cu bastion construit de turcii care stăpâneau Dobrogea la acea vreme. Acest zid de apărare a fost distrus între anii 1828 - 1829, din el rămânând doar un morman de pietre albe. Din acele rămăşiţe a fost înălţată în anul 1867 frumoasă geamie Hunchiar, al cărei nume înseamnă în limba turcă "guvernator". Având o arhitectură specifică stilului maur, Geamia Hunchiar este un edificiu simplu, alcătuit dintr-un corp principal de formă pătrată, care adăposteşte sala de rugăciuni, şi un minaret înalt de 24 de metri, prevăzut în partea superioară cu un cerdac. Din minaret, care este echivalent cu clopotniţă bisericilor creştine, se face chemarea la rugăciune. În trecut, imamul, preotul, musulman, urcă de 5 ori pe zi în vârful minaretului pentru a anunţă credincioşii, în limba arabă, că a sosit vremea rugăciunii. Şi astăzi se poate auzi chemarea imamului, rostită în limba arabă, din minaretul geamiei Hunchiar. Singură diferenţa este că imamul nu mai urcă în cerdacul minaretului, ci se foloseşte de difuzoare pentru a răspândi în văzduh chemarea la rugăciune. În timpul celui de-al doilea război mondial geamia Hunchiar a fost serios avariată, fapt care a dus la închiderea să. Lăcaşul de cult a rămas în acest stadiu până în 1990 când reprezentanţii cultului musulman s-au ocupat de renovarea să. Încă mai pot fi observate bucăţile de piatră albă care au alcătuit zidul de apărare al Constanţei. În interior, geamia Hunchiar este prevăzută cu o sala simplă, de formă pătrată unde credincioşii se roagă. Podeaua este acoperită în totalitate de covoare persane foarte frumoase, iar pereţii sunt lipsiţi de picturi care să redea scene religioase. Singurele obiecte care înfrumuseţează pereţii geamiei sunt câteva tablouri în care sunt scrise cu litere arabe versete din cartea sfânta, Coran. Principalul element de cult din interiorul geamiei este mihrabul, locul de unde imamul oficiază slujbele religioase. Acest altar, dacă putem să-l numim aşa, reprezintă o "nişă" în perete şi este îmbrăcat într-o faianţă specială, adusă din Turcia şi inscripţionată cu versete din Coran. Dinaintea mihrabului este aşezat un covor persan roşu, lucrat manual, dăruit în 2001 de preşedintele Turciei. De reţinut este faptul că mihrabul este orientat întotdeauna către oraşul sfânt al musulmanilor, Mecca. În dreapta mihrabului se află minbarul, locul din care imamul predică în zilele de vineri şi în zilele de sărbătoare. Minbarul reprezintă calea lui Allah şi apare sub formă unui balcon de lemn cu trepte. Numărul scărilor este întotdeauna impar şi variază în funcţie de mărimea lăcaşului de cult, potrvit site-ului litoralulromanesc.ro.

Mihaela UNGUREANU