Gemuri şi dulceţuri cu urme de fructe şi chimicale!
Gemuri şi dulceţuri cu urme de fructe şi chimicale!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestDulceață de zmeură, gem de caise, gemd e fructe de pădure...o bunătate!Însă, deloc sănătoase, spun reprezentanții Asociației Pro Consumatori. De ce? Dulceaţă de zmeură, de exemplu, conține cu carmin şi aromă de dude, gemul de caise are trei îndulcitori artificiali şi un conservant, 8 din 10 borcane de gem conţin acid citric, gem de caise cu 7 substanţe chimice, gem de fructe de pădure cu efect laxativ! Iar cantitatea de fructe folosită pentru a obține 100 de grame de dulceață variază între 35 de grame și 100 grame.
Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România - APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conţinutul a 44 tipuri de gem, dulceaţă şi magiun comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. Experții APC au analizat conţinutul a 18 tipuri de gem, 16 tipuri de dulceaţă şi 10 tipuri de magiun. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective: analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere; identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung;
Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor analizate sunt următoarele: gutui, cireşe amare, nuci verzi, piersici, fragi, măceşe, mure de cultură, prune, afine, caise, mure de pădure, coacăze negre, zmeură, dovleac, vişine, cireşe, cireşe albe, căpşuni, smochine, nucă coaptă, lămâie, lămâie cubuleţe, apă, zahăr, zahăr invertit, zahăr din trestie, sirop de glucoză-fructoză, suc de mure, concentrat din suc de fructe, suc de lămâie, suc concentrat de măr, arome şi aromă de dude. Experţii APC au analizat 6 mărci de magiun de prune care se comercializează în marile structuri comerciale de tip hipermarket. În cele 44 de produse analizate s-au identificat 10 aditivi alimentari, după cum urmează: ciclamat de sodiu, zaharina, acesulfam de potasiu, carmin, sorbat de potasiu, lactat de calciu, acid citric, acid ascorbic, sorbitol şi pectina.
E 120 – carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
E202 – sorbat de potasiu este un conservant ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari poate produce diaree, atacă smalțul dinților și formarea calculilor la rinichi.
E327 - lactat de calciu este folosit drept conservant, în special împotriva drojdiilor şi fungilor, mai este folosit pentru a creşte stabilitatea antioxidanţilor şi pentru a preveni uscarea diferitelor produse. Poate provoca stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală.
E330 – acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E420 – sorbitolul este folosit ca îndulcitor deoarece are o valoare calorică de 2.6 kcal/gram, valoare ce este cu aproximativ 40% mai mică decât a zahărului. Consumul de sorbitol nu este indicat în cazul persoanelor care au probleme cu colonul sau cu alte părți ale sistemului digestiv, acestea pot avea parte de dureri abdominale puternice, flatulență (gaze) și diaree. Testele făcute pe șobolani au demonstrat că sorbitolul poate afecta tractul digestiv producând sângerări, perforarea colonului și colită.
E 440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.
E 950 - acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zaharul, lipsit de calorii și asupra căruia exista suspiciuni privind declanșarea unor afecțiuni identice cu ale aspartamului.
E952 - ciclamat de sodiu este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 30 de ori mai mare decât zahărul. Acest aditiv nu este autorizat în SUA ca urmare a unor studii care au arătat posibile efecte carcinogene.
E954 - zaharina este un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decât zahărul. E954 este folosit foarte des în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light”.
Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor îl are asupra sănătății acestora. La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Conținutul ridicat de zahăr din acest tip de produs explică și valoarea energetică ridicată, aceasta variază între 142 kcal și 602 kcal. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru adulți și copii să provină din zaharuri libere, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News