REPLICA ONLINE CONSTANTA

16.2° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
16.2° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Geoană: Rusia urmăreşte refacerea URSS. Este un proiect pe care preşedintele Putin l-a exprimat explicit

Geoană: Rusia urmăreşte refacerea URSS. Este un proiect pe care preşedintele Putin l-a exprimat explicit

Replica API 16 mai 2014 | 00:00 177

Senatorul PSD, despre situaţia din Ucraina, R. Moldova, despre portul Constanţa şi... "Mihaela, dragostea mea"

Senatorul PSD, despre situaţia din Ucraina, R. Moldova, despre portul Constanţa şi... "Mihaela, dragostea mea"

Premierul Victor Ponta poate fi următorul preşedinte al României, dacă întruneşte trei condiţii cumulative, este de părere preşedintele Institutului Aspen şi senatorul PSD Mircea Geoană. Tot reprezentantul social-democraţilor speră să vadă "Constanţa descătuşată", iar clusterul maritim şi naval, lansat acum câteva zile la Constanţa, să devină o locomotivă a economiei naţionale. Până unde îşi bagă coada politicul în transferul acţiunilor de la Port, la municipalitate, cât de legitime şi cât de legale sunt operaţiunile care se derulează printr-o astfel de poartă uriaşă de intrare-ieşire, sunt doar câteva întrebări la care senatorul PSD ne-a răspuns în cadrul unui interviu.

Reporter: Domnule Mircea Geoană, ce înseamnă acest Grup Maritim de la Marea Neagră pentru România, din punct de vedere economic, dar nu numai, având în vedere mai ales contextul actual, de tensiuni între Ucraina şi Rusia?

Mircea Geoană: În cuvinte simple înseamnă să ne punem geografia şi resursele la treabă. Aşa cum au făcut alte zone similare din Europa şi din lume în zona marilor porturi, la zona marilor axe comerciale, aşa trebuie să facem şi noi. Iar această zonă care reprezintă o poartă naturală între Est şi Vest, între spaţiul eurasiatic şi spaţiul transatlantic în sensul de business, de comerţ, de investiţii, de fluxuri de bunuri şi servicii, România trebuie să-şi pună geografia şi resursele mai bine la treabă. Ce înseamnă să le pui mai bine la treabă? În primul rând să creezi acel tip de infrastructuri şi de resurse umane care să fie indispensabile pentru a opera proiecte mai complexe şi în al doilea rând de a pune ceea ce există împreună într-o logică mult mai colaborativă. Aşa cum de exemplu clusterul maritim din zona Rotterdam antrenează tot ce înseamnă şantiere navale, tot ce înseamnă industrie de offshore, tot ce înseamnă shipping, tot ce înseamnă activităţi de navlosire, tot ce înseamnă Marină Militară Olandeză, tot ce înseamnă de fapt activităţi care trăiesc şi respiră în jurul portului, a apei şi a canalelor de comunicare. Uitaţi-vă puţin la România, care are o locaţie geografică excepţională, uneori dificilă la intersecţia imperiilor, dar astăzi o geografie care trebuie să primească un răspuns mai bun din partea noastră, a statului român. "Drumul Mătăsii", care în antichitate şi în vremea în care China a avut prima mare dezvoltare de până în secolele XV-XVI, se reînnoadă. România se află pe acest "Drum al Mătăsii". Dacă citiţi puţin strategiile de "Drum al Mătăsii" pe care americanii, chinezii, ruşii, pakistanezii, indienii şi sperăm noi şi Europa le vom face vom vedea că o parte a acestor axe care leagă Eurasia de lumea transatlantică trec şi pe la noi. Dar nu trec în mod obligatoriu pe la noi, dacă nu punem lucrurile la punct. De aceea, dacă vreţi, poate este un proiect prea ambiţios. Dar cred că Constanţa, Brăila, Galaţi, Tulcea, Mangalia şi porturile dunărene împreună pot să reprezinte ceea ce reprezintă Rotterdamul pentru Olanda şi pentru economia Nordului european, să reprezinte ceva similar pentru economia Sud-Estului european.

Rep.: Ştiţi că pentru Constanţa este de actualitate subiectul - Portul Constanţa. Credeţi că este oportun un nou transfer de acţiuni, de la Portul Constanţa la municipalitate?

M.G.: Nu văd nimic anormal, în ideea că partenerul unui astfel de proiect să fie guvernul central, guvernul local, autoritatea locală şi sectorul privat. Cred că este o combinaţie foarte bună. În ce proporţie? Asta este mai degrabă o chestiune de nuanţă atâta vreme cât, strategic vorbind, statul român păstrează controlul operaţiunii. Deci, din punctul meu de vedere, că sunt 33% la municipalitate sau sunt 23%, este de-a dreptul irelevant. Adevărata problemă nu este structura de acţionariat, ci transparenţa, profesionalismul şi independenţa faţă de politica managementului autorităţii portuare care se naşte acum. Aceasta este adevărata problemă. Pentru că la noi nu este problemă structura acţionariatului. Vor fi 33% acţionari privaţi, Fondul Proprietatea, plus listarea pe Bursă. Perfect. Pentru că aduce transparenţă, guvernanţă şi capital proaspăt de care avem nevoie, dar nu structura de acţionariat este principala problemă. Cei care se ceartă în jurul acestui subiect sunt pe o pistă falsă. Adevărata problemă de îndată ce noua structură va fi fost constituită este alta. Dacă ne vom putea reţine ca mediu politic, să nu căpuşăm un astfel de asset strategic al acestei ţări. Asta este de fapt adevărata întrebare. Pentru a putea să faci în Constanţa şi tot ce înseamnă acest cluster naval şi maritim să funcţioneze va trebui să avem puterea să decăpuşăm şi să creăm într-adevăr condiţii transparente, predictibile. Numai aşa vine capitalul străin. Scopul nu este de a vedea cât de mult are Constanţa şi cât de mult are Bucureştiul, ci cât de multe firme private se vor instala în Constanţa, cât de mult vom putea să dezvoltăm acest port, câte dane noi se vor aşeza, câte macarele şi instalaţii de transport mult mai moderne şi mai rapide, câte terminale vom avea? Asta este adevărata întrebare. Un investitor privat nu vine într-un loc care este condus în mod obscur, cum din păcate a fost cazul de prea mulţi ani. Deci, într-un fel, discuţia de acum este şi bună. Este proastă că este prea politizată, dar este bună pentru că hai să punem pe masă lucrurile care au făcut ca acest port excepţional să nu se dezvolte la potenţialul la care de fapt îl are. Deci, din punctul meu de vedere, este un moment al adevărului. N-am o problemă cu acţionariatul. Am o problemă cu calitatea managementului şi dacă vrea cineva să vadă cum funcţionează un management de port este liber la Rotterdam, unde guvernul central şi guvernul local sunt acţionarii unici, nu este sector privat în port deloc la Rotterdam. În schimb, totul este privat ca operaţiune, ca logică de business. Deci, eu sper să văd Constanţa descătuşată şi acest cluster maritim şi naval devenind o locomotivă a economiei naţionale.

Rep.: Întrebam în contextul în care au fost reacţii inclusiv din partea preşedintelui Traian Băsescu...

M.G.: Preşedintele este într-un joc de politician la final de carieră, care nu mai are nimic de pierdut. Fiecare subiect, indiferent unde este dreptatea, este transformat într-un imens instrument electoral şi de scandal politic. Nu face bine. Dacă tot a fost ministrul Transporturilor atâţia ani, preşedinte zece ani, aş fi preferat să văd soluţii mai mult decât scandaluri şi ceartă. Încearcă să fixeze nişte adversari imaginari, aşa cum a făcut-o şi în alte campanii şi acum este rândul celor din Constanţa sau de la guvern sau din media să joace rolul de adversar, inamic al poporului. Nu cred că funcţionează. Eu sunt convins că dacă aceste condiţii cumulative vor fi respectate zona se va dezvolta în mod spectaculos.

Rep.: Credeţi ca Rusia urmăreşte refacerea URSS? Este Republica Moldova în pericol de scindare?

M.G.: Da. Este un proiect neo-imperial pe care preşedintele Putin (Vladimir Vladimirovici Putin -n.r.) l-a exprimat explicit. La începerea ultimului său mandat de preşedinte a spus-o...E doctrina Federaţiei Ruse. Nu s-au ascuns prea tare. În opinia mea ei fac o greşeală, pentru că devenind atât de agresiv la adresa fostelor republici sovietice, că este vorba de Ucraina, că este vorba de Moldova, că este vorba de Kazahstan, că este vorba de Turkmenistan, că este vorba de Belarus chiar, a obţinut un anumit tip de câştig, de imagine şi teritorial, pe termen scurt, dar de fapt îşi sabotează propriul proiect neo-imperial. Eu cred că în clipa de faţă Uniunea Euroasiatică este un proiect care de fapt a eşuat. Pentru că nu văd nici unul dintre liderii statelor de la periferia Federaţiei Ruse, foste republici sovietice, care să fie dispuse să intre într-o înţelegere în care cineva te ameninţă cu invazia dacă cumva iei vreo decizie mai independentă faţă de Moscova. Cred că au un câştig pe termen scurt, câştigă o bătălie, dar pierd războiul, vorbind în termeni strategici. Iar acest lucru se vede deja din gesturile de diversificare politică, economică, energetică, pe care Kazahstanul, Turkmenistanul, le-au făcut în ultimele săptămâni. Belarusul, cel mai loial vasal al Moscovei, a început să dea semne de emancipare, pentru că nici unui lider local nu-i convine să se trezească a doua zi dimineaţă cu bucăţi de teritoriu ciopârţit, doar pentru că există populaţie rusofonă în zona respectivă.

Rep.: Credeţi că premierul Victor Ponta va fi următorul preşedinte al României?

M.G.: Dacă va guverna ţara bine, dacă va decide să candideze şi dacă va şti să comunice cu categorii foarte largi de public, mai ales în turul II, unde este nevoie de multe milioane suplimentare de voturi faţă de voturile de partid, voturile PSD, care sunt voturi solide şi voturi pe care te poţi baza, răspunsul este afirmativ. Dar sunt trei condiţii cumulative. 1. Să dorească şi să fie desemnat; 2. să guverneze bine; 3. să poată să comunice cu categorii de public care în clipa de faţă sunt foarte, foarte rezervate, să nu spun extrem de dezamăgit de politic, şi cel care este la guvernare are un oarecare handicap din acest punct de vedere.

Rep.: Cum pot fi convinşi românii să iasă la vot, atât la alegerile europarlamentare şi evident la cele prezidenţiale?

M.G.: Bun, acum din punct de vedere al campaniei europene, eu regret profund că temele europene practic au dispărut de pe agendă. Este atât de mult scandal politic, încât nu-şi mai au locul de propagare în spaţiul public şi inclusive în spaţiul mediatic, că este vorba de televiziuni, radiouri, presă scrisă sau mediul online. E mare păcat pentru că şi România şi Europa ne aflăm cu toţii la răscruce. Cu toţii suntem într-un moment în care dacă nu alegem bine şi nu mergem pe drumul care să ducă către viitor riscăm să mergem undeva într-o fundătură. Inclusiv Europa. Nu este garantat faptul că în următorii 10-20 de ani proiectul se va dezvolta la fel de spectaculos cum ne imaginam noi. Este păcat ca românii, cei mai entuziaşti proeuropeni din întreaga Europă, recentul sondaj ne arată acest lucru, să fie privaţi de şansa de a învăţa, de a afla, de a dezbate mai multe lucruri care ne afectează şi pe noi deopotrivă cu Europa. Deci este un mare regret pentru mine. E posibil ca participarea să fie, cred eu, tot în zona de acum 5 ani, undeva între 25 şi 30%. Ceea ce va face ca mobilizarea de partid, votul de partid, să fie foarte, foarte pronunţat. Multă lume se va repezi în concluzii după alegerile europarlamentare, ce reprezintă asta pentru prezidenţiale sau pentru raportul de forţă pe scena politică, parţial este adevărat, dar revin la diferenţa de voturi. USL-ul în 2012 a luat 4,4 milioane de voturi. Eu în turul II în 2009 am luat 5,2 milioane de voturi. Este clar că există o categorie de public care nu se va exprima la europarlamentare, dar care în mod sigur se va exprima la prezidenţiale. Pentru noi, pentru PSD, este foarte important să fim sigur că întreg publicul nostrum considerabil masiv, undeva peste 35% sau 40% continuă să fie motivat în susţinerea ideilor noastre şi a proiectelor noastre, dar diferenţa de la ceea ce obţii în turul I şi faţă de turul II este undeva spre 2 milioane de voturi în plus. Aceasta înseamnă multă muncă de convingere şi practice o campanie şi o guvernare ireproşabilă.

Rep.: În încheiere, cu menţiunea că, dincolo de ţinuta dumneavoastră serioasă, cu siguranţă că aveţi simţul umorului, cum le răspundeţi celor care au lansat glume pe seama dumneavoastră, ca de exemplu că sunteţi politicianul care a învăţat să pună dopul înapoi la sticla de şampanie?

M.G.: Ce se întâmplă... Nu regret nici o secundă faptul că am avut un moment de descătuşare în 2009. Că am vorbit frumos despre soţia mea, că am vorbit frumos despre taică-meu, Dumnezeu să-l odihnească! Poate că ne-am bucurat un pic prematur. E posibil să fi fost acest lucru, dar cine putea să anticipeze că votul românilor va fi denaturat prin forţa instituţiilor şi prin forţa fraudei? Celor care fac glume sau încearcă să folosească acest lucru, i-aş întreba cum ar fi fost dacă aş fi ajuns la Cotroceni? Cum ar fi fost interpretate gesturile mele? "Mihaela, dragostea mea!", ar fi fost un gest fenomenal de gingaş, ţopăiala pe scenă ar fi fost un gest eminamente sportiv - că aş fi semănat probabil cu un campion din N.B.A. - sau că şampania respectivă ar fi trebuit deschisă cu două săptămâni mai devreme. Da, nu e bine să te bucuri prea timpuriu, dar să fii om şi să-ţi laşi emoţiile să apară la suprafaţă într-un moment atât de important, nu cred că este un păcat de ţară. Aşa că cei care mă plac, mă plac şi cei care nu mă plac, sper să mă placă. Nu mă schimb. Decât, sper eu, învăţând din greşeli.

Rep.: Vă mulţumesc şi vă rog să transmiteţi un mesaj românilor de pretutindeni.

M.G.: Cel mai important lucru care îl are o naţiune este încrederea în forţele proprii şi dacă mi-aş dori să văd ceva că dispare din România, pe lângă proasta guvernare şi corupţie, aş vrea să văd că dispare "Balada Mioriţa" în care suntem întotdeauna victime sigure şi orice am face suntem condamnaţi să eşuăm şi orice am face suntem condamnaţi să ne ferim spatele că vine un alt cioban, dintr-o altă zonă, care eventual ne înjunghie pe la spate. În clipa în care vom şti să înţelegem că împreună putem reuşi, că naţiunea aceasta are tot ce înseamnă ingredient de succes pe care orice naţiune de succes din lume o are, în clipa respectivă vom izbândii. Atunci vor fi şi alegerile mai curate, va fi şi economia mai prosperă, vor fi şi locuri de muncă acasă, să vă puteţi întoarce cei care aţi plecat şi vor fi şi situaţii în care tinerii când îi întrebi "Unde îşi văd viitorul?" să spună că "Acasă, la Constanţa, la Medgidia, la Tulcea, la Brăila, la Galaţi şi nu neapărat la Palermo sau pe undeva în cealaltă parte a planetei". Deci, da, aveţi dreptate să fiţi supăraţi pe politicieni. Da, aveţi dreptate să fiţi supăraţi că după 25 de ani de la căderea Comunismului lucrurile nu sunt acolo und ear fi trebuit să fie. Haideţi să ne uităm puţin fiecare la noi înşine dacă nu cumva putem să facem mai mult şi trebuie să facem mai mult. Relaţiile dintre noi, relaţiile de familie, relaţiile cu copii şi cu părinţii noştri, relaţiile cu vecinii de bloc şi de ce nu cu adversarii şi cu concurenţii noştri că până la urmă suntem cu toţii români şi avem obligaţii să ducem ţara mai departe.

Alexandra VASILE

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367