Guvernul a alocat 209 milioane de lei pentru plăţile interne pentru POSDRU

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a declarat marţi, la Digi24, că Guvernul a decis luni alocarea a 209 milioane de lei pentru reluarea plăţilor interne pentru POSDRU, bani ce vor fi folosiţi pentru cererile de rambursare aflate în curs de procesare.

"Sperăm ca suma respectivă să crească în perioada viitoare undeva peste 400 de milioane de lei, ceea ce va permite acoperirea cererilor de rambusare care au fost procesate până în luna iunie şi care sunt în curs de procesare în prezent", a precizat Orban.

Ministrul MAEur a mai spus că decizia "va mai da un pic de respiro beneficiarilor pe acest program".

Comisia Europeană a efectuat un audit pe PSODRU vizând intervalul 1 ianuarie 2007 - aprilie 2012, pe baza căruia a stabilit că sistemul de management şi control a funcţionat necorespunzător. Din acest motiv, s-a declanşat procedura de pre-suspendare a programului şi s-a propus o corecţie definitivă de 25% pentru sumele rambursate de la bugetul Uniunii Europene către bugetul naţional.

La 19 septembrie, mai mulţi beneficiari ai POSDRU au declarat că Guvernul are datorii la programele derulate prin acest program de aproximativ 200 de milioane de euro şi au trimis o scrisoare deschisă prin care au cerut găsirea unor soluţii pentru a fi salvaţi de la faliment sau insolvenţă.

Scrisoarea deschisă a fost semnată de peste 149 de organizaţii - ONG-uri, societăţi comerciale, instituţii publice sau universităţi - beneficiari sau parteneri în proiecte finanţate din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013. Aceştia cereau reluarea plăţilor în cadrul programului până la sfârşitul lunii septembrie către toate categoriile de beneficiari şi parteneri şi solicitau găsirea unor soluţii pentru a evita generarea unor astfel de blocaje pe viitor.

"Problema POSDRU este una dramatică. Mesajele beneficiarilor şi partenerilor POSDRU, care ne-au determinat să adresăm această scrisoare deschisă exprimă un singur lucru: Soluţiile noastre s-au terminat! Este nevoie ca statul român să-si asume rolul de partener şi să ia măsuri reale. Din păcate, există această percepţie transmisă că în cadrul POSDRU există proiecte care nu-şi fac treaba. Însă nu este cazul să se generalizeze. Mesajul nostru este să fie susţinute organizaţiile şi proiectele bune, corecte. Aplicând regula oprim totul vor muri, în egală măsura, şi proiectele cu impact real, împreună cu organizaţiile care le implementează. Acesta este riscul real al situaţiei prezente", a declarat Dan Barna, Partener www.fonduri-structurale.ro - Structural ConsultingTM Group.

"Prin nesusţinerea acestor proiecte, statul român îşi taie craca de sub picioare, se sabotează pe sine însuşi. ONG-urile reprezintă circa 30% din beneficiarii POSDRU, iar mare parte a acestora au, în acest moment, probleme foarte serioase: încep să adune datorii, să-şi concedieze oamenii, dar, mai grav, încep să-şi reducă serviciile pe care le acordă de ani de zile beneficiarilor finali. ONG-urile au atras în perioada de preaderare sume importante de bani şi au dovedit că pot cheltui banii europeni în mod eficient, transparent şi cu succes", a subliniat Flavia Preda de la Coaliţia ONGuri pentru Fonduri Structurale.

Prin blocarea POSDRU vom pierde "un important capital uman instruit: 1.650.000 de pesoane care trebuie cuprinse în acest program ca şi ţinta pe care şi-a propus-o România, de la şcolari, elevi, studenţi, profesori, la şomeri, grupuri defavorizate etc. Dincolo de organizaţiile care implementează aceste proiecte şi care se confruntă cu dificultăţi reale, adevaraţii pierzători vor fi participanţii la program, grupurile tinţă", a precizat Corina Dragomirescu, vicepreşedinte al Academiei de Advocacy.

Efectele grave ale funcţionarii defectuoase a mecanismului de rambursare şi a blocajelor în efectuarea plăţilor asupra proiectelor şi organizaţiilor au fost prezentate şi de beneficiarii POSDRU prezenţi la eveniment.

"În cele 2 proiecte pe care le derulăm lucrăm cu 8.000 de persoane, pe unul dintre proiecte, şomeri de lungă durată, iar pe un altul, persoane din mediul rural ocupate în agricultura de subzistenţă. Sunt oameni condamnaţi, practic, la sărăcie. Am întâlnit oameni extrem de receptivi, care doresc să-şi schimbe viaţa, însă nu ştiu la cine să apeleze. Ne-am angajat să-i calificăm şi să-i învăţăm că antreprenoriatul este o soluţie pentru ei. Majoritatea celor din mediul rural fac într-o formă sau alta antreprenoriat, însă la un nivel subdezvoltat. Prin proiectele noastre îi învăţăm că există şi o altă cale. Din păcate, în acest moment, suntem în situaţia în care trebuie să-i anunţăm pe aceşti oameni că va trebui să-i lăsăm la jumătatea drumului, pentru că nu mai putem susţine activităţile", a povestit Simona Cojocărescu, de la Interlog Com SRL.

mai mult pe www.newsin.ro