Guvernul Orban respinge închisoarea pe viață ca unică pedeapsă pentru omor calificat. Care este explicația oferită de Palatul Victoria
Guvernul Orban respinge închisoarea pe viață ca unică pedeapsă pentru omor calificat. Care este explicația oferită de Palatul Victoria
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestGuvernul Ludovic Orban nu este de acord ca persoanele condamnate pentru omor calificat să primească un singur fel de pedeapsă: închisoare pe viață. Proiectul a fost depus în Parlament de liberalul Florin Roman. În prezent, legea penală permite judecătorului să aplice și o pedeapsă de la 15 la 25 de ani de închisoare în caz de omor calificat. Guvernul spune că nu toate crimele trebuie pedepsite la fel pentru că nu toate sunt comise cu o mare ferocitate astfel încât să se aplice pedeapsa maximă. De asemenea, Executivul spune că în momentul în care un deținut știe că este condamnat pe viață, nu mai are nicio înclinație spre reeducare.
Explicatia Guvernului:
Stabilirea pedepselor pentru infracţiuni intră în marja de apreciere a legiuitorului, însă aceasta trebuie să aibă în vedere fixarea unor limite raţionale, care să corespundă în abstract importanţei valorii sociale ocrotite. Prin Decizia nr. 688/2017, Curtea Constituţională a apreciat că, în reglementarea sancţiunilor de drept penal de către legiuitor, trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental care face obiectul limitării impuse de sancţiune şi valoarea socială a cărei protecţiea determinat limitarea în acest sens, conform principiului individualizării, sancţiunile de drept penal trebuie să fie astfel stabilite încât să reflecte periculozitatea faptei şi a făptuitorului şi, totodată, să asigure realizarea scopurilor acestor sancţiuni.
În ceea ce îl priveşte pe legiuitor, acesta este ţinut să aleagă o sancţiune care să corespundă importanţei valorii sociale ocrotite, dar şi intensităţii atingerii aduse acesteia prin comiterea faptei incriminate.
Legiuitorul nu trebuie să îi sustragă judecătorului dreptul de a mai proceda la individualizarea judiciară, prin stabilirea unor pedepse absolut determinate sau prin prevederea unor pedepse care, datorită aplicării lor automate, scapă oricărui control judiciar. Acest lucru conduce la o lipsire a judecătorului de orice pârghie în analiza situaţiei de fapt, aspect care limitează întru totul aplicarea principiului proporţionalităţii răspunderii penale la o anumită situaţie de fapt. Instituirea pedepsei unice a detenţiunii pe viaţă pentru infracţiunea de genocid comisă în timp de război, singura infracţiune sancţionabilă de Codul penal în această modalitate, are la bază o situaţie extraordinară în care aceasta se săvârşeşte. În acest caz, legiuitorul a considerat că se poate justifica o limitare a criteriilor de individualizare oferite judecătorului prin raportare la specificul comiterii infracţiunii. Acelaşi raţionament nu poate fi avut în vedere şi în cazul infracţiunii de omor calificat, neexistând nici un motiv excepţional care să justifice o astfel de limitare.
Citește mai mult pe: stiripesurse.ro
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News