Himera Apei "bântuie" Muzeul de Artă "Dinu şi Sevasta Vintilă" din Topalu

Dimitrie Paciurea a fost un sculptor român care a trăit în perioada 2 noiembrie 1873- 14 iulie 1932. Încă de la primele sale lucrări a apărut foarte clar desprinderea de formulele academizante - destul de respectate de colegii din institutele de artă bucureştene - orientarea decisă spre o creaţie, în care tradiţii îndepărtate şi experienţe apropiate coexistă, aducând originalitate şi distincţie în sculptura românească. Una dintre cele mai reprezentative lucrări ale sale - "Himera Apei" se află la Muzeul de Artă "Dinu şi Sevasta Vintilă" din Topalu, secţie a Muzeului de Artă din Constanţa. "Dimitrie Paciurea a fost unul dintre cei mai mari sculptori români. Deşi a fost profesor la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti şi a avut multe generaţii de studenţi cărora le-a transmis cunoştinţele sale profunde despre artele vizuale, era un însingurat, un artist complicat, tentat mai degrabă să desluşească tainele nopţii decât strălucirea solară a zilei. A trăit în aceeaşi epocă în care a fost activ şi Brâncuşi, doar că destinul lui Brâncuşi a fost unul internaţional şi a lui Paciurea a fost naţional, din diverse motive care ţin de întâmplările vieţii, de caracterul fiecărui sculptor şi în ultimă instanţă de şansa lor la notorietate postumă. Brâncuşi a avut şansa să ajungă la Paris, să facă parte din cercul elitelor artistice ale vremii, să aibă expoziţii şi comenzi internaţionale, pe când Paciurea a rămas în ţară, a fost recunoscut ca un mare artist, dar fără ca această recunoaştere să angajeze şi notorietatea mondială. Paciurea a făcut la început sculptură de foarte bună calitate, figurativă. Era un portretist de mare subtilitate psihologică, portretele sale compoziţionale făcând parte din cele mai frumoase creaţii ale artei moderne. Prin "Gigantul", care i s-a comandat pentru expoziţia internaţională din Parcul Filaret de la Bucureşti, a demonstrat vocaţia sa pentru arta monumentală, iar prin seria Himerelor, cu care se încheie creaţia sa el demonstrează modalitatea de ieşire din tiparele figurative către o operă de imaginaţie, în care importante sunt stările sufleteşti, expresivitatea, gândirea alegorică, creativitatea. În patrimoniul Muzeului de Artă "Dinu şi Sevasta Vintilă din Topalu, secţie a Muzeului de Artă din Constanţa, se află una dintre aceste himere, numită "Himera Apei". Este o lucrare în bronz, de fapt un portret probabil feminin, în care trăsăturile personajului portretizat par a fi estompate de apa care curge, din care personajul tocmai a ieşit cumva. Este o reprezentare imaginativă în care pare că apa i-a estompat personajului individualitatea înconjurându-l de jur împrejur, aidoma unei contopiri în moarte", a declarat, pentru "Replica", Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanţa.

Marieta ŞTEFAN