REPLICA ONLINE CONSTANTA

10.8° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
10.8° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Hipertensiune în tinerețe, risc de tulburări de memorie la vârsta a doua

Hipertensiune în tinerețe, risc de tulburări de memorie la vârsta a doua

Replica API 5 mai 2021 | 00:00 854

Persoanele între 20 și 30 de ani care au hipertensiune arterială, obezitate și niveluri ridicate de glucoză din sânge ar putea fi mai susceptibile de a avea probleme cu abilitățile de gândire și memorie mai târziu în viață.

Sursă foto: Shutterstock

Deși multe persoane tinere evită să-și facă analizele anuale de rutină, considerând că au o stare de sănătate bună, lucrurile nu stau așa în toate cazurile. Și tinerii pot avea hipertensiune sau se pot confrunta cu excesul de greutate, iar aceste probleme de sănătate nu trebuie ignorate. Cercetătorii spun că vârsta adultă timpurie, între 20 și 30 de ani, poate fi un moment critic pentru relația dintre problemele de sănătate din această perioadă și abilitățile cognitive mai târziu în viață, scrie doc.ro.

Hipertensiunea și obezitatea la tinerețe contribuie la declinul cognitiv la vârste mai înaintate

Este posibil ca tratarea adecvată a acestor probleme de sănătate care pot apărea în tinerețe să poată preveni sau cel puțin reduce problemele cu abilitățile de gândire la vârsta a doua și a treia.

Într-o analiză¹ apărută în jurnalul științific Neurology, cercetătorii au combinat rezultatele a patru studii în care erau incluse 15.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 95 de ani care au fost urmărite pe o perioadă de la 10 la 30 de ani. Datele cuprindeau informații despre indicele de masă corporală (IMC), nivelul glicemiei și al colesterolului, precum și valoarea tensiunii arteriale, înregistrate la divrse intervale. Abilitățile de gândire și memorie au fost testate la fiecare un an sau doi ani.

Pentru participanții care erau mai în vârstă când a început studiul, cercetătorii au estimat nivelurile pentru factorii de risc cardiovascular, cum ar fi tensiunea arterială și IMC atunci când erau mai tineri. Apoi, au analizat dacă problemele cardiovasculare la vârsta adultă timpurie, vârsta a doua și vârsta a treia au fost asociate cu o scădere mai mare a scorurilor spre sfârșitul vieții la testele de gândire și memorie.

IMC-ul ridicat, tensiunea arterială crescută și nivelurile ridicate ale glicemiei în fiecare perioadă de timp au fost asociate cu o scădere mai mare a scorurilor în ceea ce privește abilitățile de gândire la vârsta a doua și a treia.

A avea aceste probleme de sănătate la vârsta adultă timpurie a fost asociat cu cea mai mare schimbare în ceea ce privește abilitățile de gândire sau cu o dublare a ratei medii de declin cognitiv pe parcursul a 10 ani. Rezultatele au rămas valabile după ce savanții au făcut ajustările necesare pentru alți factori care ar putea afecta abilitățile de gândire, cum ar fi nivelul de educație, vârsta și sexul.

A avea colesterol total ridicat în orice perioadă de timp nu a fost asociat cu o scădere mai mare a abilităților de gândire. La testele de gândire, persoanele care la 20 și 30 de ani aveau un IMC mai mare de 30, ceea ce înseamnă că erau obeze, au avut scoruri care au fost cu trei până la patru puncte mai mici într-o perioadă de 10 ani decât persoanele care în tinerețe aveau un IMC în intervalul normal.

Rezultatele au fost similare pentru persoanele ale căror valori tensiunale sistolice au fost mai mari de 140 mmHg între 20 si 30 de ani. Puțini oameni au avut niveluri ridicate de glucoză în sânge în tinerețe, dar cei care au avut s-au confruntat ulterior cu declin cognitiv și mai mare, cu scorurile scăzând cu nouă până la 10 puncte.

Oamenii de știință afirmă că, având în vedere că există mai mulți tineri care dezvoltă diabet și obezitate la vârsta adultă timpurie, împreună cu niveluri mai ridicate de probleme cardiovasculare subdiagnosticate și subtratate, acest lucru ar putea avea implicații semnificative asupra sănătății publice în ceea ce privește sănătatea cognitivă la vârste mai înaintate. Impactul reducerii acestor factori de risc ar putea fi substanțial, mai spun cercetătorii.

O limitare ar fi aceea că autorii studiului au estimat nivelurile factorilor de risc cardiovascular la vârste mai timpurii pentru unii dintre participanții care erau mai în vârstă la începerea studiului, astfel încât estimările ar putea să nu fie corecte.

Cum se poate preveni obezitatea la copii și adolescenți?

Obezitatea este o boală cronică și afectează un număr tot mai mare de copii, adolescenți și adulți. Apariția mai de timpuriu a diabetului de tip 2, a bolilor cardiovasculare și a depresiei asociate cu obezitatea și izolarea socială la copii și adolescenți sunt observate tot mai des de medici. Cu cât o persoană este obeză pe termen mai lung, cu atât sănătatea i se degradează mai repede.

Motivul principal pentru care prevenirea obezității la copii este vitală este acela că probabilitatea ca obezitatea infantilă să persiste până la maturitate sporește pe măsură ce copilul crește, sporindu-i, de asemenea, riscul de diabet, hipertensiune arterială și boli de inimă.

Potrivit autorităților sanitare internaționale, bebelușii alăptați sunt mai puțin susceptibili să devină supraponderali. Cu cât sunt alăptați pe o perioadă mai lungă (mai mult de câteva luni), cu atât le scade mai mult riscul de a deveni supraponderali pe măsură ce cresc. Acest lucru nu înseamnă că dacă un bebeluș nu a fost alăptat, el nu poate avea o greutate sănătoasă când mai crește.

Copiii și adolescenții devin în general supraponderali sau obezi din cauza obiceiurilor alimentare nesănătoase și a lipsei de activitate fizică. Și genetica și stilul de viață contribuie la greutatea unei persoane. Din acest motiv, este important ca obiceiurile alimentare și nivelul de activitate să fie stabilite în familie. Cu alte cuvinte, și părinții trebuie să tindă spre o viață sănătoasă și să fie modele pentru copii, mai degrabă decât să îi forțeze doar pe cei mici să adopte anumite obiceiuri.

Părinții care gătesc în casă mese sănătoase, mănâncă echilibrat și fac mișcare au mult mai multe șanse să fie exemple pozitive pentru copii, iar acestora să le vină mai ușor să trăiască și ei sănătos. E aproape imposibil ca un adult care mănâncă burgeri și bea sucuri acidulate în fața copilului să-l facă pe acesta să mănânce legume cu carne slabă și să bea suc natural. La fel, e greu pentru un părinte cu kilograme în plus, care nu face deloc mișcare, să îl convingă pe adolescent, de exemplu, să facă sport. Copiii ar trebui să aibă cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată în majoritatea zilelor săptămânii.

Copiii și tinerii trebuie încurajați să mănânce numai când le este foame, să mănânce încet și să mestece bine. Gustările oferite copiilor trebuie să fie fructe proaspete, bețe de legume, iaurt, nuci, nu chipsuri și bomboane.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367